Piaţa forţei de muncă din Bihor şi din România a început să se diversifice din ce în ce mai mult în ceea ce priveşte ţările de provenienţă a muncitorilor. În domenii precum HORECA, industria manufacturieră, construcţii sau agricultură pot fi văzuţi muncitori din Orientul îndepărtat, din ţări precum India, Nepal, Bangladeş, Sri Lanka sau Vietnam.

La asta a contribuit şi măsurile luate în ultimii doi ani de Guvern pentru a încerca să rezolve criza forţei de muncă. Este vorba despre eliminarea obligativităţii acordării salariului mediu brut pe economie pentru muncitorii străini şi creşterea contingentului de angajaţi din ţările non UE, de la 5.000 în 2017 la 30.000 în 2018.

Sunt antreprenori specializaţi în aducerea de angajaţi din ţările non UE la cererea angajatorilor români. Vlad Sarca este unul dintre ei. De curând, românul a făcut un periplu prin Orientul îndepărtat pentru a lua pulsul situaţiei muncitorilor de acolo şi pentru a vedea care sunt demersurile care trebuie făcute pentru a aduce muncitori din acele zone în România.

Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor este de părere că muncitorii din ţările non UE sunt o soluţie doar pe termen scurt şi mediu. Tot repatrierea românilor din străinătate ar fi soluţia cea mai viabilă. Aici, însă, mai trebuie lucrat la salarii şi la serviciile oferite în România.

Angajaţii străini, soluţie la criza forţei de muncă

Vietnamezii, nepalezii, indienii, chinezii şi muncitorii din alte ţări non UE pot fi o soluţie pe termen scurt la criza forţei de muncă. În ultima vreme, tot mai mulţi antreprenori se plăng că nu găsesc forţă de muncă pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Unii dintre ei sunt dispuşi să angajeze muncitori din ţările care nu fac parte din Uniunea Europeană. În sprijinul acestora vin şi măsurile adoptate în 2018 de Guvern, conform cărora muncitorii străini pot fi angajaţi cu salariul minim pe economie. Mai mult, s-a mărit şi contingentul de muncitori din ţările non UE care pot munci în România.

„Căutăm de mult timp angajaţi în domeniul construcţiilor: instalatori, sudori, etc. Îi găsim foarte greu. Nu vrem să luăm de la concurenţă. Nu vrem să ne canibalizăm între noi. Ne-am gândit să încercăm cu muncitori străini, din Vietnam. Pentru început un lot de zece persoane, să vedem cum se acomodează şi ce randament dau. După ultimele reglementări, pare un pic mai simplu”, ne-a declarat Adrian Vese, antreprenor în domeniul construcţiilor.

Periplu prin Orient

Vlad Sarca, unul dintre antreprenorii orădeni, cunoscător al forţei de muncă din Orientul îndepărtat, a făcut recent o vizită în ţări precum India, Nepal, Bangladeş, Vietnam şi Sri Lanka, pentru a lua pulsul situaţiei muncitorilor de acolo şi pentru a vedea care sunt demersurile care trebuie făcute pentru a aduce muncitori din acele zone în România. „Am observat nevoia aceasta a forţei de muncă în România, şi nu numai. Măsurile luate de Guvern prin mărirea contingentului de muncitori străini non UE, de la 5.000 în 2017 la 30.000 în 2019 spune şi asta ceva despre criza forţei de muncă”, povesteşte Vlad Sarca.

Prima oprire a avut-o în India, la New Delhy, unde s-a întâlnit cu ambasadorul României, care a fost foarte deschis. „Scopul întâlnirii mele a fost să urmăresc constrângerile legate de obţinerea actelor. Din păcate există doar un consul care se ocupă de vize şi asta încetineşte puţin procesul”, a subliniat antreprenorul orădean.

Următoarea oprire a fost făcută în Nepal, unde a ţinut şi cursuri de antreprenoriat. „Cursanţii noştri sunt oamenii de afaceri de acolo, cu activitate în diferite domenii: agricol, comerţ, meserii manufacturiere, etc şi au fost foarte încântaţi. Cursul are patru săptămâni, un mini MBI”, a explicat Vlad Sarca.

Cele mai mari cereri de muncitori străini sunt în construcţii, manufactură, agricultură şi HORECA. „Noi încercăm să aducem oameni cât mai calificaţi. Au dovezi de calificare şi li se dă test în ţara de origine. Noi ne orientăm foarte mult şi după zone. De exemplu, pentru domeniul construcţiilor căutăm oameni din zone care au şi munţi. Nu poţi să aduci pe cineva care locuieşte într-o zonă cu temperaturi de 30 de grade Celsius, să muncească la noi în construcţii la temperaturi de minus 10 grade Celsius, câteva săptămâni pe an. Pe oamenii aceia poţi să-i aduci să lucreze înăuntru”, a subliniat Vlad Sarca.

„Oamenii din aceste zone sunt buni şi pentru munca minuţioasă de finisaje, la calitate foarte bună. Meserie învăţată şi transmisă din generaţie în generaţie. Dacă au putut să facă Taj Mahalul sunt buni în industria mobilei”, explică antreprenorul.

Soluţie pe termen scurt

Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor a subliniat că se observă, faţă de anul 2018, o creştere numărului de muncitori din ţările din afara Uniunii Europene. „Dacă în 2018, 49 de companii au solicitat adeverinţe pentru angajarea a 313 muncitori străini, în 2019, până în luna noiembrie, au solicitat aprobări, 155 de companii, pentru angajarea a 657 de muncitori străini”, ne-a informat Békési Csaba,, directorul executiv al AJOFM Bihor .

Domeniile în care sunt încadraţi aceştia sunt: construcţii, şoferi, HORECA şi operatori asamblare, iar ţările de provenienţă: Moldova, Vietnam, China, Sri Lanka, Filipine şi Nepal.
„Angajații străini din țările non UE sunt o soluție doar pe o perioadă scurtă și medie. Ei acoperă doar anumite sectoare ale economiei și doar la un anumit nivel: operatori producție, construcții. Câțiva pot fi folosiți și în domenii specifice. De exemplu pentru un restaurant cu specific tailandez, aduci bucătari din Tailanda. De asemenea, companiile din Orient își aduc oamenii lor pentru anumite poziții”, a declarat Békési Csaba.
Acesta este de părere că noi trebuie să ne axăm pe valoare adăugată și să furnizăm specialişti cu înaltă calificare. „Avem în Oradea patru universităţi care pot să creeze astfel de specialişti”, a precizat şeful AJOFM Bihor.
Repatriaţi

„O alternativă ar fi readucerea muncitorilor români în ţară. Provocarea noastră este să stopăm migraţia forţei de muncă şi, după aceea, să încercăm să aducem românii acasă. Soluţile sunt simple: creşterea salariilor şi servicii ca afară. Cred că putem îndeplini aceste cerinţe”, a subliniat Békési Csaba.

Vlad Sarca recunoaşte că muncitorii străini sunt o soluţie pe termen scut şi mediu. Soluţia de bază ar fi tot reîntoarcerea muncitorilor români în ţară. „Ar trebui să facem nişte politici pentru următorii zece ani prin care să încurajăm repatrierea muncitorilor români. Ar trebui prezentată realitatea din România, care nu ajunge la ei aşa cum ar trebui. Şi în România se poate câştiga bine. Şi în România se pot face afaceri”, este de părere Vlad Sarca.