„Ne-am propus să întărim rolul prefectului”

Declaraţia îi aparţine lui Constantin Mihart, director în Ministerul Afacerilor Internelor pentru relaţia cu prefecturilor. „Ne-am propus să întărim rolul prefectului. De asemenea, avem în vedere introducerea funcţiei de secretar al Prefecturii, apolitic, care să asigure continuitatea actului de administraţie în Prefectură”, declară Mihart. Prefecţii vor să aibă la dispoziţie şi un fond de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, pe care nu-l au, în acest moment.

Joi şi vineri, în Băile Felix a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei Prefecţilor şi Subprefecţilor din România (APSR). Prefectul Claudiu Pop este gazda acestei reuniuni. Pop este vicepreşedinte al APSR. Noul preşedinte este Gigi Petre – prefectul de Ialomiţa, care-l înlocuieşte pe Lucian Simion, fostul prefect de Tulcea, fost guvernator al Rezervaţiei Biosferei Delei Dunării, schimbat recent din moment ce este candidatul PSD pentru Primăria Tulcea.

Prefecţii vor ca funcţia să li se profesionalizeze, iar elementul politic să dispară, treptat. „Dacă mergem pe modelul francez, trebuie să acceptăm acest lucru, să profesionalizăm funcţia. Dacă mergem pe alt model, ca în SUA, demnitar public, atunci prefectul vine şi pleacă cu guvernul.

Am dori ca toată activitatea de control să vină în subordinea prefectului, pentru că sunt unii, cum e Protecţia Consumatorului, care nu recunosc că ar fi în coordonarea prefectului!”, afirmă prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan.

Mobilitate… redusă

Directorul din MAI a arătat că, deşi România a adoptat modelul francez – cu prefecţi înalţi funcţionari publici – nu crede până la capăt în experienţa franceză. Adică nu vede cu ochi buni implantarea unor prefecţi veniţi din alte judeţe, deoarece aceştia nu ar cunoşte realităţile locale, iar perioada de adaptare ar fi prea mare. Chit că şi acum, în România, prefecţilor li se pot aplica oricând principiul mobilităţii. Adică să fie eliberaţi din funcţie şi mutaţi în alt judeţ sau să rămână inspectori guvernamentali la dispoziţia Guvernului.

Noul preşedinte al APSR, Gigi Petre de la Ialomiţa afirmă că prefecţii vor să rămână înalţi funcţionari publici. „Aproape în unanimitate s-au exprimat pentru ca funcţia de prefect să rămână înalt funcţionar public. Prefectul este la mijlocul piramidei administrative şi trebuie să asigure un echilibru, tratând toate administraţiile publice locale şi direcţiile deconcentrate cu aceeaşi măsură.

Toţi colegii noştri susţin acelaşi lucru – de a fi înalţi funcţionari public”, afirmă Petre, care dă exemplul personal: „În decembrie 2016 voi împlini 20 de ani de când sunt în Prefectura Ialomiţa. Am fost subprefect până în 2005. În 2005 am dat concurs pentru această funcţie şi sunt în continuare din perioada asta. Excepţiile confirmă că se poate, dacă există seriozitate”. Acesta vrea mai multe pârghii pentru funcţia prefecturală: „Acum prefectul este un fel de moaşă comunală. Răspunde de absolut tot, dar nu are pârghiile necesare”, afirmă Petre, aflat în asentimentul prefectului de Bihor, gazda Claudiu Pop. Pentru a ranforsa funcţia de prefect, se are în vedere transformarea prefectului din ordonator terţiar în ordonator secundar de credite. Adică să aibă bani pe mână, pentru nevoile Prefecturii, în special în cazuri de urgenţă.

„Discuţiile cu prefecţii au fost de un real folos la modificarea Legii 340 privind statutul prefectului. Am primit o serie de propuneri de la dânşii pe care am hotărât să le cuprind într-un proiect de HG pentru modificarea legii. Ne-am propus să întărim rolul prefectului”, a sintetizat directorul din MAI, Mihart. Cu atât mai mult cu cât prefecţii sunt cei care răspund de alegeri, chit că personalul pe care-l au la dispoziţie este sub al unor primării cu 7.000 de locuitori. Despre alegeri: „Sunt 200.000 de oameni angrenaţi pe toată ţara şi un rol important în partea organizatorică o are prefectul, în condiţiile în care orice primărie de peste 7.000 de locuitori are mai mulţi angajaţi decât are o Prefectură”, precizează acelaşi trimis al MAI care se ocupă de coordonarea prefecţilor.