Creştinii ortodocşi şi cei greco-catolici au participat miercuri la slujba deBobotează. Nici în acest an orădenii nu au avut ocazia să asiste la o „Bobotează Ecumenică”, aşa cum s-a întâmplat în anul 2008, când episcopul ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec, şi cel greco-catolic, Virgil Bercea, au sfinţit împreună apele Crişului Repede. Episcopul ortodox a oficiat Sfânta Liturghie şi a sfinţit agheasma mare în Catedrala Nouă „Învierea Domnului”, din Centrul Civic, iar episcopul greco-catolic, la Catedrala Greco-Catolică „Sfântul Nicolae”. Episcopul Virgil Bercea a fost însoţit de vicarul general al Arhiepiscopiei de Viena, Franz Schuster, căruia i-a înmânat, cu această ocazie, o cruce pectorală.
Preoţii şi ierarhii au sfinţitbutoaiele de apă, iar credincioşii s-au îngrămădit pentru a-şi umple sticlele şi paharele, dar şi pentru a lua busuioc de la preoţi.
Unii dintre credincioşi au preferat să aducă sticle cu apă gata pregătită de sfinţire, punându-le sub masa preoţilor. Credincioşii au aşteptat minute bune la coadă pentru a primi apă sfinţită, nelipsind însă obişnuitele îmbrânceli.
Credincioşii consideră că apa sfinţită în ziua Bobotezei are puteri tămăduitoare. Biblia spune că în momentul în care Isus a fost botezat, s-au deschis cerurile iar Spiritul lui Dumnezeu a coborât în chip de porumbel peste El şi a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit!”
Obiceiuri
În Bihor se păstrează o mulţime de tradiţii legate de Bobotează. Potrivit lui Crăciun Parasca, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor, în Nimăieşti „copiii beau apă sfinţită dintr-un «ţingălău» ca să aibă voce bună”.
„În Ajunul Bobotezei, fetele de măritat ţin post negru şi nu se aşează jos toată ziua. Seara mănâncă o pogace sărată, frământată pe fundul unui ulcior de o femeie în vârstă. Pe cel pe care îl visează în noaptea Bobotezei că-i aduce apă să bea, acela va fi soţul”, a relatat Crăciun Parasca.
„La Nojorid, înainte să sosească preotul cu Crucea, femeile aruncau boabe de porumb pe jos, ca să fie călcate de preot. Cu aceste grăunţe erau hrănite găinile pentru ca acestea să fie ouătoare. Ziua Bobotezei era prielnică pentru prognoze meteo şi pentru alegerea ursitului”, a mai spus Parasca.
Crina Dobocan
Citiți principiile noastre de moderare aici!