Tânărul dirijor Flavius Filip, care activează în Elveţia, a descris concertul pregătit pentru joi seară ca o „perlă” a creaţiei lui Bartók Béla. „Există cărţi despre acest concert iar analiza lui ştiinţifică relevă structura sa fenomenală deşi pare foarte simplu. Suprafaţa ascunde semnficaţii adânci, unele ştiute poate doar de Bartók Béla. E o capodoperă accesibilă şi plăcută”, a descris Flavius Filip creaţia ce o vor putea audia orădenii joi seară.
Întrebat de ce tineretul nu prea e atras de muzica simfonică, Flavius Filip a pus „bagheta” pe rană.
„E o criză de valori în România, cultura e doar vârful icebergului…
Afară părinţii preferă să îmbrace copilul mai modest, să nu-i ia haine de marcă şi playstation, dar să-i ofere cursuri de pian, flaut ori chitară.
Dacă de la cinci ani e învaţă să se apropie de un instrument clasic, treptat muzica simfonică va deveni o nevoie a sufletului, nu un accesoriu. În ţările cu civilizaţii de tradiţie, educaţia e adânc înrădăcinată în viaţa de familie.
Dacă vrem să avem viaţă culturală trebuie să ne ocupăm de copil încă de mic. Apoi va ajunge la o vârstă când va face sacrificii materiale pentru a-şi împlini aspiraţiile şi nevoile spirituale”, a explicat Flavius Filip.
Iar pianistul Csíky Boldizsár a completat: „Tradiţia culturală nu ţine neapărat de o ţară ci de comunitate. La Sebeş, sau Mühlbach – cum îi spuneau saşii acestui oraş din inima Transilvaniei, la circa 20.000 de locuitori existau 4.000 de piane în perioada interbelică. Practic fiecare familie avea pian aşa încât «house concertul» ţinea de viaţa cotidiană.”
Citiți principiile noastre de moderare aici!