În cazul în care cheltuielile nu sunt plătite la scadență, se aplică dobânzi legale penalizatoare. Totodată, unitatea medicală este autorizată să acționeze în instanță persoanele care refuză să-și îndeplinească obligația legală de plată.

[eadvert]

Cheltuielile de spitalizare pot varia semnificativ, în funcție de gravitatea cazului și de secția în care este internat pacientul. Astfel, cel mai mic decont în anul 2023 a fost de 700 de lei, pentru o zi de spitalizare la secția de neurochirurgie, iar cel mai mare a fost de 269.500 de lei, pentru 90 de zile, la aceeași secție.

Persoanele responsabile de producerea accidentelor rutiere sau a agresiunilor ce necesită internare în Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor sunt obligate să suporte cheltuielile de spitalizare ale victimelor.

„Art. 320 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, stabilește clar responsabilitatea persoanelor care, prin propriile acțiuni, aduc daune sănătății altora din culpă. Astfel, aceste persoane sunt obligate să acopere cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată victimelor”, a precizat jurista Ramona Pepelea, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor.

Potrivit acesteia, o dată cu decizia nr. 818 din 2019 a Curții Constituționale, care a eliminat obligativitatea de plată în cazul autovătămării corporale, situațiile care cad sub incidența articolului 320 se referă exclusiv la vătămări cauzate de terți. Astfel, în cazurile de autovătămare, persoana nu mai este obligată să își suporte propria spitalizare.

„Lumea a rămas cu ideea că victima trebuie să plătească. Nu! Victima, indiferent că este victimă de agresiune, vătămare corporală, lovituri sau orice altă formă de agresiune din partea altei persoane, sau că este victimă a unui accident rutier, tot din partea altei persoane, nu are obligația de plată. Sunt multe persoane care se externează din spital și vin cu ideea și cu temerea că, la un moment dat spitalul, pentru că făptuitorul nu plătește, se va îndrepta împotriva lor.

Sub nicio formă, niciun text de lege nu prevede această obligație. A fost perioada din 2012 până în 2019, când, textul de lege prevedea și fapta proprie săvârșită din culpă. Ori, cum textul a fost declarat neconstituțional și a fost modificat printr-o OUG, nu există această obligație. Obligația este exclusiv în sarcina făptuitorului. Există multe victime, care de teamă că vor fi puse la plată, solicită externarea, chiar dacă starea de sănătate nu le permite. Deși, la nivel de spital, există procedura implementată și se explică, iar dacă sunt neînțelegi, intervin și eu și le explic”, a declarat Ramona Pepelea.

Potrivit consilierului juridic al Spitalului Județean, în practică, cel mai adesea, cheltuielile de spitalizare sunt legate de două situații majore: agresiuni corporale și accidente rutiere. Deși pandemia de COVID-19 a redus numărul agresiunilor și cel al accidentelor rutiere, cele din urmă, care reprezintă acum majoritatea cazurilor, rămân o problemă comună.

Dobânzi penalizatoare

În cazul în care cheltuielile nu sunt plătite la scadență, se aplică dobânzi legale penalizatoare. Totodată, unitatea medicală are obligația legală să acționeze în instanță persoanele care refuză să-și îndeplinească obligația legală de plată.

Cheltuielile de spitalizare pot varia semnificativ, în funcție de gravitatea cazului și de secția în care este internată victima. De exemplu, cel mai mic decont în anul 2023, la secția de neurochirurgie, a fost de 700 de lei pentru o zi de spitalizare, în timp ce cel mai mare a fost de 269.500 de lei, pentru 90 de zile.

Procedura de recuperare a cheltuielilor de spitalizare implică o serie de etape, inclusiv depunerea unei declarații detaliate, interacțiunea cu asigurătorii auto și în unele cazuri, implicarea instanțelor de judecată în procesele penale.

„În cazul accidentelor rutiere sau agresiunilor, procedura de recuperare a cheltuielilor presupune mai multe etape. Victima trebuie să ofere o declarație cu detalii despre incident, dacă și le mai amintește, iar spitalul comunică ulterior obligația de plată către persoanele responsabile stabilite în urma cercetărilor efectuate de organele abilitate.

Spitalul are pe rol 93 de cauze de recuperare a cheltuielilor de la agresori. Există și făptuitori care, la externarea victimei, vin și achită de bună voie cheltuielile de spitalizare. Cu alte cuvinte, se interesează de soarta victimei pe parcursul spitalizării (care poate să fie de la o zi, două, până la câteva luni de zile)”, a spus consilierul juridic.

De asemenea, sunt cazuri în care făptuitorii refuză să plătească cheltuielile, ceea ce necesită intervenția legală pentru recuperare.

„Am avut și situații când agresorul s-a împăcat cu victima, dosarul penal s-a închis, agresorul i-a dat banii de spitalizare, iar victima nu a plătit. Astfel, am fost nevoiți să dăm în judecată victima pentru a veni să ne plătească cheltuielile. Sunt și făptuitori de bună credință, care vin și plătesc sau făptuitori care mizează pe buna credință a victimei, îi dau contravaloarea spitalizării și au surpriza că aceasta nu plătește”, a exemplificat jurista.

În cazul accidentelor rutiere, cheltuielile sunt recuperate de obicei de la asiguratori, conform Legii nr. 132/2017 privind Asigurările din România. Cererea de despăgubire se formulează pe baza documentelor emise de organele abilitate, cum ar fi poliția și parchetul.

Există situații în care făptuitorii decedează, iar în acest caz Spitalul se ocupă de identificarea moștenitorilor pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare. Spitalul a avut în jur de 20 de astfel de situații.

Situația se complică și mai mult în cazul în care asigurătorii auto intră în lichidare, așa cum s-a întâmplat cu Euroins și City Insurance, doi dintre cei mai mari asiguratori care au intrat în lichidare. Spitalul a fost nevoit să formuleze declarații de creanță la instanțele corespunzătoare, pentru a recupera costurile.

„Spitalul a formulat declarațiile de creanță la Tribunalul București în cazul City Insurance (29 de dosare) și pentru Euroins (96 de dosare). Am formulat, în același timp, cereri de despăgubiri la fondul de garantare a asiguraților, care, în baza legii speciale, despăgubesc atât victimele, cât și terții păgubiți (în speță Spitalul Județean). Tot așa, pe baza documentelor oficiale”, a mai precizat jurista.

Circa 400 de deconturi

În anul 2023, Spitalul Județean din Oradea a emis 396 de deconturi de cheltuieli, cu o medie anuală de aproximativ 400 de cazuri, în scădere față de anii precedenți. Majoritatea acestor cazuri sunt legate de accidente rutiere, din care jumătate implică autovătămări.

„În cursul anului 2023 au fost emise de către spital 396 de deconturi de cheltuieli. Pandemia de Covid a dus la diminuarea agresiunilor, inclusiv a accidentelor rutiere. Până în 2020 am avut o medie de 500 de deconturi anual. După pandemie, de 3 ani, au scăzut la aproximativ 400. Majoritatea, 80%, sunt accidente rutiere, din care 50% sunt autovătămări”, a mai precizat Pepelea.

În cazul în care făptuitorii nu plătesc, Spitalul promovează acțiuni în instanță pentru recuperarea cheltuielilor de spitalizare, urmând ca în baza sentințelor definitive și irevocabile, Spitalul să formuleze cereri de executare silită la executorul judecătoresc.

„Avem în curs de executare silită 350 de dosare. Volumul este foarte mare. Termenul general de prescripție a unui decont, a unei sume, este de 3 ani, însă nu există decont pentru care să nu se ia măsuri de recuperare, indiferent în ce stadiu este”, a mai precizat consilierul juridic.