„Toate iile pe care le vedeţi aici le-am cusut după 90 de ani. Ce am lucrat înainte le-am vândut pe toate”, spune decana de vârstă a Târgului Meşterilor Populari, Suciu Veturia din Cojocna (Cluj), în vârstă de 94 de ani.
„Noi, creatorii populari ai acestei ţări frumaose avem harul ca să şi creem modele. Noi, la Centrele de Creaţie din toată România, suntem numiţi creatori populari. Aşa că noi, pe lângă modelele ce le avem frumoase, noi căutăm să le creem să fie mai frumoase ca şi cum or fost în trecut. Oricum, la vârsta noastră trebuie şi noi să ducem mai departe ceva din creaţie, nu numai ce-o fost vechi. Trebuie să ducem şi creaţia noastră, adăugată la cea a străbunilor noştri”, spune tanti Veturia.
Întrebată care este secretul energiei pe care o are la o vârstă atât de frumoasă, răspunsul a fost: „Credinţa în Dumnezeu şi liniştea care vine de Sus”.
Târgul a debutat vineri, 18 iulie, şi se va încheia duminică, 20 iulie. Cea de a XXXII-a ediție reuneşte 121 de meşteri populari din zonele geografice şi etnografice cunoscute ale ţării: Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crişana, precum și din Republica Moldova – Basarabia, Serbia și Ungaria. Vizitatorii pot admira şi achiziţiona o diversitate mare de obiecte, de la ceramică, obiecte de fier, lemn sau os, la împletituri din nuiele şi hârtie, piese textile, port popular, podoabe țărănești, jucării din lemn, măști, pictură naivă, icoane pe sticlă sau ouă încondeiate.
Cu ceramica de Corund (Harghita), meşterul olar Máthé Dénes a fost prezent de la prima ediţie şi până la cea de a treizecişidoua. Din păcate, oamenii şi-au mai pierdut intresul pentru ceramică, spune olarul, mai interesaţi fiind străinii.
Trei Tezaure Umane Vii
La târg sunt prezenţi şi trei meşteri populari, Tezaure Umane Vii, doi dintre aceştia fiind din Bihor. Este vorba de meşterul olar Petru Haşaş din Vadu Crişului, Marius Mihuţ din Cihei care se mândreşte cu viorile sale cu goarnă, şi Şuşca Vasile din Săcel, judeţul Maramureş, care meştereşte măşti. Toţi trei s-au plâns că după doi ani, nici acum nu au primit indemnizaţia promisă de Ministerul Culturii şi apărută în Monitorul Oficial în decembrie 2023. Dezamăgiţi, încă mai speră că legea va fi pusă în aplicare. Indemnizația de merit se acordă persoanelor care fac dovada excelenței într-un domeniu al patrimoniului cultural imaterial, deținătoare ale titlului onorific de „Tezaur Uman Viu”.
Ioan Goman, şeful secţiei Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor, ne-a amintit că printre cei care participă pentru prima oară la târg se numără Cheresteş Sorin din Boiu, judeţul Bihor, care a venit cu obiecte din ceramică, Blide Raul Cristian din Tulca, judeţul Bihor, care prezintă sculptură în lemn, potcovarii Căruţă Ginel şi Marin Virgil Ionel din Alexandria, judeţul Teleorman, care fac şi demonstraţii de prelucrare a fierului pe nicovală, dar şi Alexeev Maxim din Molotova Nouă, Republica Moldova, care are succes la copii cu jucăriile din lemn, sau Elena Olteanu din judeţul Argeş cu frumoase ii.
La târg sunt prezente şi lăzile de zestre făurite de tânărul meşter Simon Nistor din Budureasa, judeţul Bihor, care la numai 28 de ani duce tradiţia familiei mai departe. Lăzile de zestre sunt afumate natural. „Sunt ţinute la afumat de dumămasa până dimineaţa. Noaptea poţi să controlezi mai bine focul. Ori îi prea tare, ori nu-i. Cât timp le afumi, ele se şi usucă. Lemnul nu mai cedează după ce îi uscat. Piesele lăzii se afumă nemontate: picioarele, spinările, capacul. Mai puțin capetele, care sunt lăsate la culoarea naturală a lemnului. Afumat, lemnu-i ferit şi de carii, şi rezistă mai bine”, explică tatăl meşterului.
Cu şi fără ucenici
Figură pitorească a târgului, pe meşterul Ilinca Alexandru din Orleşti, judeţul Vâlcea, îl găseşti mereu tăind fire din piele pentru nojiţele de la opinci. A învăţat sute de tineri, fete şi băieţi, meşteşugul pielăritului, fiind deseori invitat la şcoli, la licee, să promoveze meşteşugul său.
O regăsim la târg şi pe Floare Codoban din Lazuri de Roşia, judeţul Bihor, soţia regretatului Dorel Codoban, făuritor de viori cu goarnă. Despre cămăşile cu care a venit la târg spune că sunt numai lucruri tradiţionale făcute din cânepă. „Să nu se piardă tradiţia, o mare plăcere aş avea să arat cum se lucrează la cine ar fi interesat să facă, dar tineretu’ nu mai vrea”, spune cu tristeţe Floare Codoban.
Seara, au urcat pe scena montată în mijlocul târgului Ansamblul Florile Bihorului de la Palatul Copiilor Oradea – coordonat de maestru coregraf Florica Negrău și corepetitor Alina Mut, împreună cu orchestra formată din profesorii Vlad Vălean, Marius Dobrea, Cosmin Maga și elevii lor de la cercurile de instrumente tradiționale – coordor director profesor Marcu Marius. Au încântat vizitatorii târgului şi soliștii vocali de la Cercul de Canto Popular – coordonaţi de prof. Anamaria Turc Gal.
Târgul continuă sâmbătă, 19 iulie, între orele 9:00 – 21:00 şi duminică, 20 iulie, între orele 9:00 – 19:00. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Palatul Copiilor Oradea, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Oradea și Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!