ONG-urile din cadrul Coaliției Natura 2000 si asociații de fermieri cer europarlamentarilor români să voteze un proiect de regulament numit Nature Restoration Law (Legea privind refacerea naturii). Ecotop Oradea, Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă și APS Aqua Crisius fac parte din coaliția care militează pentru această lege.

[eadvert]

Proiectul, care urmează să fie votat pe 12 iulie, „va genera beneficii economice de la 8 până la 38 de euro pentru fiecare euro investit în refacerea naturii”.

Coaliția Natura 2000 atrage însă atenția că politicienii români din Parlamentul European „sabotează înaintarea acestei legi benefice, pentru care Comisia Europeană este dispusă să aloce fonduri din bugetul european și care s-ar traduce în mod direct în locuri de muncă și indirect, în îmbunătățirea calității vieții noastre”.

„Pactul Verde European și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității”, se arată într-un comunicat al coaliției.

Potrivit sursei citate, România a pierdut în ultimii 10 ani 365 de milioane de euro anual din cauza schimbărilor climatice, iar anul trecut, în țara noastră a fost doborât recordul de temperaturi maxime, după ce în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C. De asemenea, „o cantitate record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii”.

Coaliția Natura 2000 subliniază că lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în importante regiuni agricole din sudul și estul țării și în anul 2022, un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. „Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori, frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă”, au transmis activiștii.

Habitatele au nevoie de reconstrucție

Un raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) arată că 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013) și că multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Prin refacerea și întreținerea habitatelor se va contribui semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice, mai arată raportul.

„Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și a pagubelor rezultate în urma acestora. Avem nevoie de o lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru”, se mai arată în comunicatul citat.