La conferința de presă au participat viceprimarul Teofil Filimon, directorul adjunct al Direcției Tehnice, Adina Popa, dar și angajați din cadrul Direcției Tehnice direct implicați în gestionarea spațiilor verzi și arborilor din Oradea. Principalele elemente ale documentului au fost prezentate de arhitect peisagist Diana Codrean, cofondator al firmei, și inginer peisagist Paula Solonari. Masterplanul este rezultatul activității începute în februarie 2025 de către o echipă multidisciplinară formată din arhitecți, peisagiști, ingineri silvici, horticoli, ecologi și specialiști implicați în evaluarea de teren. Potrivit autorilor, analiza realizată are rolul de a arăta, pentru prima dată într-un mod sistematic, cum arată cu adevărat fondul arboricol urban al Oradiei, care sunt punctele tari dar și ce riscuri reale ascunde acesta.

Cele mai mari probleme sunt la arborii de pe marginea străzilor

În perioada februarie – decembrie 2025, echipele de specialiști au analizat aproape 500 de aliniamente stradale, scuaruri și zone de protecție a apelor, ceea ce înseamnă peste 40% din fondul arboricol urban al municipiului. În total au fost evaluați 40.561 de arbori, dintre care 31.985 au fost identificați ca existenți în zonele analizate. Fiecare arbore a fost analizat individual, în funcție de specie, înălțime, diametru, circumferința tulpinii, categorie de vârstă, amplasare urbană, starea generală, condițiile de sol, existența unor lucrări adiacente care i-ar fi putut afecta rădăcinile, gradul de risc și valoarea sa economică.

În plus, pentru fiecare exemplar a fost estimată și cantitatea de carbon stocată până în prezent. Potrivit datelor prezentate, valoarea economică estimată a acestui fond arboricol se apropie de 500 de milioane de lei, iar cantitatea de carbon sechestrat depășește 10.000 de tone de CO2. Structura de vârstă a fondului arboricol studiat în această etapă indică un dezechilibru critic. Arborii maturi reprezintă 70,5% din total, arborii bătrâni și seculari 7,7%, cei semi-maturi 16,7%, iar arborii tineri doar 5,2%. Specialiștii avertizează că, fără o intervenție susținută, orașul riscă să piardă masiv coronament în următorii 15 până la 25 de ani, pe măsură ce arborii maturi și bătrâni vor intra într-o fază accelerată de degradare. În timp ce standardele europene recomandă o acoperire a coronamentului de 20%, în aria analizată din Oradea acest indicator ajunge la doar 6,43%, iar la nivelul întregului intravilan cifra este și mai mică, de numai 1,17%.

La solicitarea bihon.ro de a sintetiza concluziile raportului, arhitecta Diana Codrean susține că situația actuală a arborilor inventariați și analizați este, din perspectiva ei, deficitară în privința arborilor de pe aliniamentele stradale.

„Sper să se implementeze propunerile pe care noi le-am propus pentru menținerea situației actuale, care este una valoroasă, dar deficitară din punct de vedere cantitativ și calitativ. Asta e probabil cea mai importantă concluzie. Pe aliniamentele stradale stăm rău, din punctul meu de vedere. Situația poate fi remediată dacă administrația publică este receptivă la măsuri de reglementare prin HCL pe care le-am propus.”ne-a declarat Diana Codrean.

782 de arbori seculari și 17 arbori cu potențial remarcabil

În teren au fost identificați 782 de arbori seculari. Printre speciile cele mai frecvent întâlnite în această categorie se numără castanul porcesc, plopul negru, platanul și stejarul pedunculat. Totodată, 17 arbori au fost identificați ca având potențial remarcabil, conform Legii nr. 97 privind protecția arborilor remarcabili. Între aceștia apar exemplare de plop euramerican, frasin și plop negru, unele cu diametre impresionante, de peste 4 sau chiar 7 metri circumferință. Strategia propune pentru acești arbori un regim distinct de protecție și chiar valorificarea lor prin includerea într-un traseu urban cu potențial turistic.

Aproape jumătate dintre arbori necesită intervenții

Potrivit datelor din capitolul de siguranță publică, 13,3% dintre arbori au fost încadrați la risc ridicat, iar peste 30% la risc mediu. În total, aproape 49,9% dintre arborii analizați necesită un anumit tip de intervenție. Inginera Paula Solonari a insistat că „risc” nu înseamnă automat tăiere. Evaluarea se face în funcție de defectul structural al arborelui, amplasament și expunere. Cu alte cuvinte, același arbore poate fi tolerabil într-un spațiu verde puțin utilizat, dar inacceptabil pe un trotuar circulat sau lângă o arteră cu trafic intens.

20.000 de arbori noi în următorii 10 ani și investiții de 62 de milioane de lei

Documentul propune un obiectiv strategic de aproximativ 20.000 de arbori plantați în perioada 2027–2036. Plantările ar urma să fie prioritizate în zonele întinse unde arborii lipsesc aproape complet, pe aliniamentele fragmentate și în cartierele în care domină arborii maturi și bătrâni. În ceea ce privește costurile, bugetul multianual estimat pentru mentenanța fondului arboricol existent este de 20.859.858 lei, iar cel pentru plantările noi este estimat la 41.192.280 lei, la care se adaugă costurile pentru întreținerea minimă ulterioară. În total, peste 62 de milioane de lei care ar trebui investiții în sectorul arboricol în următorul deceniu.

Reguli mai dure pentru protejarea arborilor

Autorii masterplanului propun o serie de standarde locale care ar urma să fie introduse prin hotărâri ale Consiliului Local. Printre cele mai importante se numără obligativitatea studiului arboricol pentru orice autorizație pe amplasamente cu arbori, adaptarea proiectelor la arborii valoroși existenți, verificarea documentațiilor de execuție de către un specialist arboricol, recepția lucrărilor condiționată de starea arborilor existenți și a plantărilor noi, interzicerea plantării în alveole subdimensionate și recunoașterea valorii monetare BEVA ca metodă de compensare. În plus, strategia cere și monitorizarea obligatorie a plantărilor timp de minimum trei ani, cu irigații automatizate, tocmai pentru a evita situația frecventă în care arborii nou plantați se usucă la scurt timp. Potrivit directorului adjunct Adina Popa, după ce a fost introdusă metoda de udare prin intermediul sacilor a copacilor nou plantați, rata de pierderi a ajuns la 10%.

Printre principalele cauze de degradare și distrugere a copacilor în timpul derulării lucrărilor pe șantierele din oraș, masterplanul enumeră compactarea solului de către utilaje grele, secționarea rădăcinilor prin săpături mecanizate, rănile mecanice pe trunchi și ramuri, impermeabilizarea solului, modificarea regimului hidric și depozitarea materialelor exact în zona de protecție a rădăcinilor. Aceste concluzii vin să confirme relatările pe care bihon.ro cu privire la intervențiile realizate în mai multe zone ale orașului și care au dus, datorită modului în care s-a lucrat, la tăierea copacilor afectați de utilajele folosite la excavări.

Nu contează doar numărul ci și valoarea

Documentul prezentat subliniază necesitatea de a înlocui actualul sistem folosit de municipalitate în cazul copacilor către trebuie tăiați ca urmare a lucrărilor la diverse rețele de infrastructură sau la lucrări de modernizare stradală. Dacă în prezent se aplică regula de cinci copaci nou plantați la un copac afectat, autorii masterplanului susțin că trebuie luată în calcul și valoarea economică a arborelui tăiat la care să se adauge un procent de 30%, iar în funcție de aceasta să se stabilească și valoarea copacilor ce vor fi nou plantați de cei care sunt considerați vinovați.