„Oradea maghiară, Oradea românească”

Cele şase tablouri care ornează azi Sala Mare a Primăriei îşi „trăiesc” ultimele luni de viaţă publică. Hărţile vechi ale Oradiei şi imaginile aeriene ale Centrului urmează să fie înlocuite, în această primăvară, cu două picturi de mari dimensiuni: „Împăratul Sigismund de Luxemburg primindu-l pe regele Vladislav Jagello la Oradea” și „Primirea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Oradea în 1919”. „Oradea maghiară şi Oradea românească”, le-a numit primarul Ilie Bolojan, cel care girează proiectul de revenire a Sălii Mari la un aspect cât mai apropiat de cel de la 1903. Cele două lucrări de 210/410 cm sunt în lucru în atelierul pictorului bucureştean Valentin Tănase şi ar trebui finalizate până la începutul lunii aprilie.

Deschis turiştilor

După ce a închis cu cartela magnetică activitatea administrativă a Primăriei, edilul şef are în plan să deschidă clădirea turiştilor. Ilie Bolojan spune că i-a venit ideea după o vizită în Kosice, unde a fost primit de omologul său într-o clădire veche a administraţiei locale, restaurată şi deschisă vizitatorilor.

„În zona de turism urban, trebuie să insistăm pe ce individualizează Oradea, iar clădirea Primăriei este una dintre cele mai impunătoare din Centru. Toţi cei care ajung în turn vor putea vizita şi zona care s-a conservat şi nu a suferit intervenţii majore. Vrem să deschidem tot perimetrul care acum e cu acces liber, holul principal de la parter şi porţiunea de la primul etaj, ca obiectiv turistic cu program de vizitare. Am observat că vin multe grupuri de turişti din Ungaria şi fac poze pe exterior dar ezită să intre în clădire. Avem câteva săli care s-au conservat şi pot fi amenajate fără mari investiţii: Sala Mare şi cele două săli mici care o încadrează, cea din stânga a avut iniţial un tavan pictat, foarte frumos”, zice primarul.

Aleşii urbei, în pericol

De fapt, reabilitarea Sălii Mari după modelul de la 1903 se va face pe fondul unor intervenţii la structura de rezistenţă a podului, care au devenit urgente. Câteva dintre grinzile care susţin cupola Sălii Mari şi candelabrul sunt putrede şi trebuie înlocuite.

Consolidarea tavanului va fi urmată de refacerea mobilierului, după acelaşi model de la 1903: băncile vor şi aşezate în amfiteatru. Consilierii locali vor pierde statutul neoficial de „cavaleri ai mesei ovale” şi vor trebui să ia loc în bănci, în faţa prezidiului. Dacă finanţarea tablourilor vine dintr-o sponsorizare iar consolidarea tavanului se face cu bani din buget, pentru mobilier, executivul local va apela la fonduri oferite de Ambasada Norvegiei, prin programe de reabilitare a monumentelor istorice şi arhitecturale.

Trei regi

Astfel, nu mai departe de această vară, cele două tablouri ar trebui să îşi ocupe locurile în Sala Mare. Regele Ferdinand la 1919, în partea dreaptă faţă de intrare, Sigismund de Luxemburg al Ungariei şi Vladislav Jagello al Poloniei, la 1418, în stânga, vor trona asupra întrunirilor deliberativului local, şedinţelor administraţiei locale şi cununiilor civile de la sfârşit de săptămână.

„În primul tablou am reluat o lucrare care s-a aflat expusă în Sala Mare până în 1924, lucrare semnată de Bihari Sandor, pictor maghiar din Bihor. Am respectat compoziţia generală dar am actualizat lucrarea. Rezultatul este destul de aproape de ce a făcut Bihari”, ne-a spus pictorul Valentin Tănase. Celălalt tablou, „Primirea Regelui Ferdinand în Oradea, în 27 mai 1919” este o compoziţie inspirată din fotografiile care imortalizează momentul. Regina poartă un costum popular iar regele, uniforma militară. Scena este în aer liber, în faţa Palatului Vulturul Negru şi, ca şi în celălalt tablou, este una de masă, cu public în jur.

În spatele cuplului regal vor fi imortalizaţi, conform fotografiilor de epocă, fruntaşi politici şi militari ai momentului între care Iuliu Maniu, Gheorghe Pop de Băseşti sau Generalul Moşoiu.

Sponsorizare

„Lucrările se fac în contul unui contract de sponsorizare cu RCS-RDS, în valoare de 112.000 lei şi se plătesc în două tranşe, prima jumătate s-a achitat iar diferenţa urmează. Primul tablou este finalizat iar acum se lucrează la al doilea”, ne-a spus Mircea Oaie, şeful Direcţiei Evenimente din Primărie.

Istoria, pe (foarte) scurt

Pictorul Valentin Tănase a oferit şi o încadrare istorică a evenimentului „Regele Ungariei Sigismund de Luxemburg primind vizita regelui Poloniei Vladislav Jagello în catedrala din Oradea în anul 1418”: „Cei doi regi erau cumnaţi, căsătoriţi cu două surori, fiicele regelui Ludovic cel Mare al Ungariei şi Poloniei. Sigismund a avut-o de soţie pe Maria, iar Vladislav, pe Jadwiga. Cei doi au dobândit coroanele prin intermediul soţiilor, succesoarele lui Ludovic cel Mare. În anul întâlnirii imortalizate, 1418, ambele soţii decedaseră iar cei doi erau recăsătoriţi. Deşi înrudiţi, relaţia lor n-a fost foarte cordială. Întâlnirea de la Oradea a marcat începutul unui dialog de alianţă şi sprijin reciproc. Vladislav a murit în 1434, fiind considerat unul dintre marii regi ai Poloniei şi întemeietorul uniunii polono-lituaniene. Sigismund a răposat în 1437, după ce devenise, şi rege al Boemiei şi împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Sigismund a fost suzeranul lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti. Ca și Ludovic cel Sfânt al maghiarilor – St. Laszlo, Sigismund de Luxemburg a fost înmormântat în fosta catedrală din Cetatea Oradea”.