Pe capul fiecărui orădean stă o datorie de 2.400 de lei: dublu faţă de datoria unui clujean (1.200 de lei), mai mare ca datoria unui ieşean (1.300 de lei) sau a unui timişorean (1.050 de lei). Doar pe capul unui bucureştean stă o datorie superioară – 3.500 de lei.
La sfârşitul anului 2015 datoria Oradiei era de 469,35 milioane de lei. La o populaţie de 196.367 de locuitori, rezultă o datorie de aproape 2.400 de lei/locuitor.
E bine? E rău?
Cine vede partea plină a paharului ar spune că este bine, că s-au făcut investiţii. Exemplele cele mai la îndemână sunt: centrala pe gaz de la CET, reabilitarea Pieţei Unirii, modernizarea dealului Ciuperca, drumul expres, parcările, reabilitarea Cetăţii Oradea, pasajul Vulturul Negru sau Aquaparkul Nimphaea Lotus. Pe de altă parte, cei care văd partea goală a paharului sunt de părere că datoriile sunt datorii şi trebuie plătite.
„Datoriile sunt foarte mari. S-a încercat să se profite de fondurile europene şi să se facă cât mai multe investiţii. Dacă acestea se reflectă în folosul comunităţii este bine. Dacă vor aduce plus valoare pentru investitori este, de asemenea, bine. Aceste datorii trebuie argumentate de edili”, a declarat Ioan Mintaş, primvicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Directorul executiv al Direcţiei Economice din Primăria Oradea, Nadia Haş, preciza în luna ianuarie că gradul de îndatorare al municipiului, de 69%, se datorează creditului punte de 100.000 de milioane de lei, luat de la CEC, pentru plata lucrărilor efectuate la diferite proiecte europene. Dar aceşti bani urmează să fie rambursaţi până la jumătatea anului 2016, când vor fi primiţi banii de la UE. „Dacă totul mergea bine, în sensul primirii banilor de la Uniunea Europeană la timp, nu ar fi fost nevoie de acest credit”, explica la acea vreme şefa Direcţiei Economice.
Citiți principiile noastre de moderare aici!