Oradeni, cetateni de onoare ai Brasovului

Se întâmplă la 25 de ani după ce studenţii de la Silvicultură din Braşov s-au solidarizat cu protestele muncitorilor care au cerut căderea comunismului. Doi dintre cei trei studenţi care au avut curajul să se solidarizeze public cu muncitorii braşoveni arestaţi după protestele din 15 Noiembrie 1987 de la Braşov sunt orădenii Lucian Silaghi şi Horia Şerban. Fără îndoială, Lucian Silaghi este astăzi una dintre cele mai reprezentative personalităţi ale oraşului: a fost prefect de Bihor, director al Teatrului de Stat, iar acum este directorul Direcţiei de Cultură. Horia Şerban a ales să trăiască o perioadă de peste un deceniu în Canada, iar recent s-a reîntors în Oradea. Săptămâna trecută, atât Lucian Silaghi, cât şi Horia Şerban, împreună cu clujeanul Cătălin Bia, în cadrul unei ceremonii organizate de oficialităţile din Braşov, au devenit cetăţeni de onoare ai oraşului-martir. La evenimentul organizat de Asociaţia 15 Noiembrie a participat şi o parte dintre cei 61 de muncitori deportaţi după Revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987. Alături de cei trei studenţi care pe 22 Noiembrie 1987 au avut curajul să afişeze în Complexul studenţesc din Memorandumului pancarta pe care scria: „Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară „ au devenit cetăţeni de onoare ai Braşovului alţi trei studenţi de la Mecanică, secţia seral: Mihai Torjo, Marin Brâncoveanu şi Marian Lupou. Care, l-a rândul lor, s-au solidarizat cu muncitorii. „Noi aveam să aflăm abia peste 2 ani, deoarece după arest am fost exmatriculaţi şi aduşi la Oradea, că atunci au venit în complex şapte trupe antitero care, cu bastoane şi electroşocuri, i-au convins pe studenţii care s-au solidarizat cu noi să intre în Căminul nr.5 din Memorandumului, căminul Silviculturii”, şi-a amintit Lucian Silaghi. Participanţii la festivităţile de la Braşov au luat parte la o slujbă religioasă, au depus coroane la Monumentul de pe Bulevardul 15 Noiembrie 1987, după care au fost invitaţi la un simpozion în Aula Universităţii Transilvania. „Mi-a atras atenţia faptul că jumătate din auditoriu era format din elevi şi studenţi. Ştiu că în săptămâna premergătoare evenimentului, conducerea Asociaţiei 15 Noiembrie a fost prezentă în şcoli, iar elevii au putut auzi mărturii ale participanţilor la evenimentele din 1987. Aceste mărturii sunt lecţii de viaţă de la cei care au făcut istorie şi cred că este bine ca elevii să ştie că în anumite momente trebuie să ai o atitudine, să iei atitudine. Din punctul meu de vedere nu este întâmplător că revolta anticomunistă a avut loc la Braşov. Braşovul a fost oraşul cel mai traumatizat în perioada comunistă a lui Stalin. Braşovul a fost rebotezat atunci oraşul Stalin. Şi mai puţină lume ştie faptul că pe versantul dinspre oraş al Tâmpei, pe un fond de pădure de fag, era scris din molizi, astfel încât să fie vizibil, Stalin. Unul dintre bulevardele principale ale Braşovului purta numele lui Vladimir Ilici Lenin. Astfel că, braşovenii şi-au luat o revanşă strălucită pentru că Bulevardul Lenin a devenit Bulevardul 15 Noiembrie 1987 şi acolo pe Bulevardul Lenin braşovenii au cântat, pentru prima dată, „Deşteaptă-te române!”, imnul naţional după 1989. Un alt argument e acela că în Şcheii Braşovului se află întâia şcoală românească şi Biserica Sfântul Nicolae -focar de spiritualitate românească ”, spune Lucian Silaghi.