Cunoscut ca fiind un primar implicat în tot ce înseamnă viaţa socială şi economică a Oradiei, primarul Ilie Bolojan a pus gând rău localurilor care găzduiesc jocuri de noroc electronice, cunoscute în popor drept păcănele.
De câţiva ani încoace, în Oradea localurile pierzaniei se înmulţesc ca ciupercile după ploaie. Nu este o coincidenţă faptul că aceste localuri au început să aibă un succes tot mai mare, de când cu mult-invocata criză economică din anii precedenţi. Pe toate bulevardele Oradiei, privirea ţi se agaţă în reclamele luminoase ostentative ale unor localuri ce au făcut din cifra 7 un soi de momeală pentru cei care cred în zicala: „prost să fii, noroc să ai”. Şi cum de obicei norocul îi părăseşte pe cei cu mintea tulbure, înmulţirea acestor localuri aduce cu sine tragedii în familiile românilor.
Primarul Ilie Bolojan este nemulţumit de faptul că aceste localuri exced puterii sale de primar, neavând putere de reglementare asupra lor. Edilul aduce în discuţie inclusiv gălăgia produsă de aceste localuri, ce-i deranjează pe riverani. „Este cert faptul că avem sesizări despre gălăgia ce provine de la aceste localuri. Vă dau şi un exemplu concret: localul de pe strada Leonardo da Vinci”, ne spune primarul. Ajuns secretar general al PNL, Bolojan îşi doreşte un sprijin parlamentar pentru ca autorităţile locale să primească drept de reglementare asupra acestor localuri socotite ca fiind ale pierzaniei. Adică Primăria să poată stabili câte asemenea localuri pot funcţiona în oraş, în ce zone, cu ce orar şi în ce condiţii.
Modelul maghiar
După modelul Ungariei, unde jocurile de noroc electronice (slot-machines – eng.) sunt puternic restricţionate, în 2013 şi 2014 grupul parlamentar UDMR a încercat să le restricţioneze şi în România, propunând ca acestea să poată funcţiona doar în cadrul cazinourilor. Fără succes, însă! Proiectul a căzut în Parlament. Deputatul Cseke Attila relatează cum Guvernul nu a îmbrăţişat proiectul legislativ, susţinând că are nevoie de banii ce vin la buget prin funcţionarea acestor localuri peste tot, prin cartiere. În expunerea de motive a proiectului înregistrat la Senat în noiembrie 2013 se arăta că există o vastă literatură ştiinţifică privitoare la jocurile de noroc – matematică, psihologie, sociologie – în care a fost pusă în evidenţă problema dezvoltării dependenţei de jocurile de noroc (ludomanie) sau a jucatului patologic.
Parlamentarii UDMR au evidenţiat faptul că, în România, aparatele de joc de tip slot-machine pot fi găsite în cele mai variate locuri: în spaţiile Companiei „Loteria Română”, în cafenele, baruri sau cinematografe, precum şi în spaţiile agenţilor de pariuri, uşor accesibile oricui. „Vom relua iniţiativa, deoarece pentru aceste iniţiative trebuie perseverenţă, după cum se poate vedea şi în cazul fumatului”, anunţă acum deputatul Cseke. Pentru primarul Bolojan, motivaţia bănească din partea Statului Român nu e una sănătoasă. „Sunt nişte bani bolnăvicioşi”, crede primarul de Oradea. Rămâne de văzut în ce măsură parlamentarii PNL vor reţine observaţiile lui Ilie Bolojan şi vor acţiona în consecinţă în Parlament. „Este nevoie de o coordonare a eforturilor în acest sens”, admite secretarul general al PNL, Ilie Bolojan.
Potrivit Asociaţiei pentru Prevenirea şi Tratarea Adicţiei, din cei peste un milion şi jumătate de jucători din România, 10% dezvoltă dependenţă. Statisticile vorbesc despre nu mai puţin de 150.000 de dependenţi de păcănele, poker sau ruletă. „Jucătorul care are probleme vine de cele mai multe ori ca sa câştige sau ca sa recupereze ceva sau ca să rezolve o altă problemă care nu ţine de jocul de noroc”, comentează doctorul Cristian Andrei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!