Serviciul Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor intervine anual în zeci de accidente montane, cazuri de rătăcire și operațiuni complexe de salvare din zone greu accesibile. În spatele fiecărei intervenții se află însă aceeași concluzie: cele mai multe incidente pot fi prevenite înainte ca turistul să plece de acasă.

Prevenția începe înainte de primul pas pe traseu

În ultimii ani, numărul intervențiilor a rămas relativ constant, chiar dacă numărul celor care aleg drumețiile și activitățile montane a crescut considerabil

. „În medie, suntem undeva între 160 și 200 de intervenții pe an. Numărul accidentelor este fluctuant. În 2024 a fost o vară cu foarte puține accidente, cu aproximativ 25% mai puține față de anul precedent. Am spus atunci că poate prevenția, accesul mai ușor la echipamente și informarea încep să își facă efectul. În 2025 am revenit însă la aceleași cifre. Practic, am rămas în media obișnuită”, spune directorul Salvamont-Salvaspeo Bihor, Pinter István.

Din experiența salvatorilor, cele mai multe probleme apar încă din faza de planificare a excursiei.

„Toate ieșirile pe munte, fie vara, fie iarna, ar trebui să înceapă cu strângerea de informații. Astăzi avem o mulțime de surse și trebuie doar să le folosim. A doua problemă este echipamentul. Acesta trebuie ales în funcție de obiectivul pe care ni l-am propus și trebuie să știm să îl folosim. Nu este suficient să ai echipament bun, dacă nu înțelegi cum funcționează și de ce este construit într-un anumit fel”, explică Pinter István.

Șeful Salvamont oferă exemplul traseelor de tip Via Ferrata, considerate de mulți turiști relativ simple: „Modul de asigurare pare simplu, dar trebuie să știi exact ce faci. Sunt situații în care folosirea greșită a echipamentului poate avea consecințe mai grave decât la cățărare. Trebuie să înțelegi de ce există o lonjă cu amortizor de cădere și de ce nu poate fi înlocuită cu una obișnuită. Sunt detalii care fac diferența între un incident și o excursie reușită”.

Aceeași logică se aplică și sporturilor de iarnă.

„Dacă nu știm să schiem, nu mergem pe ideea că ne învață prietenii. Un instructor poate să prevină în câteva ore accidentări serioase și în același timp, ne poate scuti de deprinderea unor tehnici greșite de care ne dezvățăm foarte greu mai târziu”, afirmă acesta.

O altă eroare frecventă este alegerea unui traseu care depășește posibilitățile unuia dintre membrii grupului.

„Dacă într-un grup există o persoană care nu poate parcurge traseul, atunci ea devine reperul întregii echipe. Dacă acel om nu mai poate continua, toată echipa rămâne blocată. Traseul trebuie ales în funcție de cel mai puțin pregătit participant”.

Kitul care poate salva o viață și intervențiile care durează o zi întreagă

Pentru salvatori, o parte importantă a siguranței ține și de modul în care turiștii se pregătesc pentru o eventuală urgență.

„Trebuie să știm dacă avem semnal telefonic în zona în care mergem și unde îl putem găsi. Pe Valea Iadului sau în Cheile Galbenei există sectoare întregi fără acoperire. Dacă se întâmplă ceva, poate fi nevoie să mergi o perioadă bună până reușești să alertezi serviciile de urgență. Recomandăm instalarea aplicației 112, pentru că aceasta transmite automat coordonatele locului în care se află victima”, spune Pinter István.

Acesta adaugă că la fel de important este și conținutul rucsacului: „Ar trebui să avem un kit minim de prim ajutor, posibilitatea de a opri o hemoragie, o folie de supraviețuire și o sursă de căldură. O intervenție poate dura și 10-12 ore. În tot acest timp, victima trebuie protejată. Hipotermia este unul dintre cele mai mari pericole. Dacă victima intră în hipotermie și are și alte probleme medicale, starea ei se poate agrava foarte mult”.

În cazul în care sunt martorii unui accident, turiștii trebuie să evite una dintre cele mai frecvente greșeli.

„Alarmăm sistemul de urgență și acordăm primul ajutor. Dacă trebuie să meargă cineva după ajutor, nu pleacă niciodată singur. Iar atunci când ajunge într-o zonă cu semnal, este important să rămână acolo cineva care să poată comunica permanent cu salvatorii”, explică Pinter István.

Există și situații în care dorința de a ajuta poate face mai mult rău.

„Dacă suspectăm un traumatism de coloană, victima nu trebuie mutată. O astfel de persoană trebuie manipulată de mai mulți salvatori și transportată pe o suprafață rigidă. Dacă nu există un pericol imediat, cum ar fi focul sau înecul, nu luăm victima pe umeri și nu încercăm să o transportăm singuri. Putem agrava foarte mult leziunile”, afirmă Pinter István.

Printre cele mai dificile intervenții din ultimii ani se numără cea de la Cascada Bohodei.

„Am avut un turist din Ungaria care și-a rupt tibia. Se afla într-o zonă sălbatică, fără semnal telefonic. Alarma s-a dat dimineața la ora 08:00, iar victima a ajuns în ambulanță abia a doua zi, la aceeași oră. Sunt locuri în Apuseni unde timpul necesar unei salvări poate fi foarte mare”.

Și mai complexe sunt intervențiile speologice.

„Într-o operațiune de salvare din peșteră pot fi implicați până la 100 de salvatori pentru un singur om. Victima este stabilizată, izolată termic și apoi începe pregătirea întregului traseu. Se montează puncte de siguranță, se echipează obstacolele și se lasă salvatori în fiecare sector. Abia după aceea pornește targa spre suprafață”.

În prezent, Salvamont-Salvaspeo Bihor funcționează cu doar 16 angajați, deși necesarul estimat este de aproximativ 60.

„Avem o capacitate operațională de 26,6%. Diferența este compensată, pe cât posibil, prin voluntari. Ei au aceeași pregătire și aceleași atestate ca salvatorii angajați. Fără voluntari nu am putea acoperi activitatea actuală”, afirmă directorul serviciului.

Cele mai multe intervenții sunt înregistrate pe pârtiile de schi în sezonul rece și în zonele foarte frecventate ale Apusenilor în timpul verii, în special în Padiș și Defileul Crișului Repede. Mesajul final al salvatorilor pentru turiști este unul simplu: „Să se informeze asupra traseului și să fie siguri că abilitățile tehnice, condiția fizică și cunoștințele pe care le au sunt adecvate pentru parcurgerea lui”. Cea mai bună intervenție este întotdeauna cea care nu mai trebuie făcută.