De Ziua Internațională Antidrog, specialiştii CPECA Bihor şi partenerii au dezbătut noile provocări de pe frontul luptei anti-adicţii. Printre cei care au pus degetul pe rană s-a numărat şi şeful UPU de la Spitalul Judeţean.
„Consumatorii ajung la noi fie cu intoxicaţii acute în urma supradozelor fie cu sevraj fiindcă nu şi-au putut procura drogul preferat. Din păcate, în 80% din situaţii, familia nu acceptă că manifestările propriului copil se datorează consumului de stupefiante”, a declarat dr. Hadrian Borcea, la întâlnirea de la Prefectură.
„Ne confruntăm şi noi cu manageri de unităţi şcolare care ne refuză proiectele propuse pe baza informaţiilor obţinute de la consumatori. Aceşti directori ne asigură că «şcoala lor e bună, şi nu are astfel de probleme». O asemenea abordare e din start dăunătoare întrucât consumul de droguri e un fenomen care ia amploare. Luna trecută am avut în Bihor 42 de consumatori internaţi iar luna aceasta peste 30”, a completat consilierul CPECA – Călin Pop.
În context, dr. Borcea a subliniat că, potrivit metodologiei, UPU raportează doar intoxicaţiile cu droguri, nu şi sevrajele. „Dacă ar fi să raportăm şi sevrajele, numărul internaţilor din cauza drogurilor s-ar dubla sau chiar tripla”, a estimat dr. Borcea.
În orice caz, statistica naţională situează Bihorul pe locul zece în topul judeţelor, după consumul de droguri. În ce-i priveşte pe adolescenţi, aceştia preferă aşazisele „etnobotanice”, urmate de canabis şi inhalante.
Seria manifestărilor a fost deschisă de o masă rotundă găzduită de Prefectura Bihor.
După introducerea făcută de conducerea CPECA Bihor, ştafeta a fost preluată de unităţile sanitare care tratează sau monitorizează situaţiile de criză în care ajung consumatorii de droguri.
Antidrogul, în catalog
O primă idee notabilă a lansat directorul adjunct al DSP Bihor, dr. Zoe Bitea.
„Ar fi binevenită introducerea în curicula şcolară, prin iniţiativă legislativă, a undei discipline gen Educaţia pentru Sănătate, care să includă şi problematica drogurilor”, a declarat Zoe Bitea.
Apoi a venit rândul şefului Unităţii de Primire Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Oradea. „Consumatorii ajung la noi fie cu intoxicaţii acute în urma supradozelor fie cu sevraj fiindcă nu şi-au putut procura drogul. Din păcate, în 80% din situaţii, familia nu acceptă că manifestările propriului copil se datorează consumului de stupefiante. Între ceea ce vedem şi ceea ce se raportează există o diferenţă fiindcă, potrivit metodologiei, nu se raportează şi sevrajele. Tinerii sunt deosebit de inventivi în găsirea unor plante care să le ofere stări asemănătoare cu cele după consumul de droguri cunoscute. Uneori află de astfel de plante din basme populare. Am avut un caz de adolescent care a ingerat seminţe cu scopolamină. Neavând documentaţie, ne-a fost foarte dificil şi să dozăm tratamentul pentru această substanţă”, a punctat, printre altele, dr. Hadrian Borcea – şeful UPU.
Părinţii au rol esenţial
În completare, Călin Pop, consilier CPECA, a declarat: „Ne-ar fi mai uşor dacă părinţii s-ar implica mai activ. Când tinerii ajung la noi, e destul de târziu. Când părinţii se implică în procesul de recuperare, venind şi la şedinţele de consiliere, şansele cresc la 100%. Noi, consilierii antidrog, precum şi profesorii avem un acces limitat. Iar un psiholog de la o şcoală din judeţ mi-a spus că e copleşit de numărul de elevi consumatori de care trebuie să se ocupe. Rolul familiei e să supravegheze şi să îşi înţeleagă copiii. Consumul de droguri e un fenomen care ia amploare fiindcă, pe de o parte, aduce un profit considerabil distribuitorilor. Iar pe de altă parte, trebuie să o recunoaştem, oferă un gen de satisfacţie consumatorilor”.
Răsfăţul ca factor de risc
Ideea a fost preluată şi de psihologul CPECA, Bogdan Axinte: „Adolescenţii sunt foarte precoci, au o curiozitate specifică vârstei şi sunt supuşi multor influenţe. Nu-i de mirare că sunt în căutarea a tot felul de metode pentru a găsi noi senzaţii. Ca atare, e important să le explici copiilor unde ajung dacă cedează tentaţiei drogurilor. Trebuie să le prezentăm aspectele negative dar şi cele aparent pozitive. Din punctul de vedere al consumatorului, drogul îi poate ajuta să devină mai sociabil, să încerce o stare «de bine». Tocmai de aceea trebuie educat din familie să îşi asume responsabilitatea. Mulţi copii sunt crescuţi cu 50 sau 100 de lei puşi dimineaţa pe masă de părinţii care lucrează până seara târziu. Iar când tânărul derapează, părinţii nu înţeleg ce se întâmplă câtă vreme ei «s-au sacrificat ca să-i ofere totul». Ori suportul material trebuie dublat şi de suport afectiv. Părinţii trebuie să-şi înţeleagă copilul şi să comunice cu el, astfel încât să-şi dea seama imediat când apar probleme şi să-şi ajute copilul să le depăşească”.
Fură pentru droguri
Tot în cadrul întâlnirii, comisarul şef de poliţie Ioana Indrieş, de la Compartimentul de Prevenire din cadrul IPJ Bihor, a creionat problema delicvenţei juvenile care însoţeşte consumul de droguri. În esenţă este vorba că, după ce îşi epuizează resursele financiare, cosumatorul de droguri apelează la furt sau alte infracţiuni pentru a-şi face rost de bani pentru doză.
În fine, reprezentantele Facultăţilor de Psihologie şi Sociologie din Oradea au promis că vor capacita studenţii doritori să-şi facă practica în colaborare cu CPECA Bihor, pentru a preveni şi conştientiza tinerii despre multiplele riscuri care însoţesc fenomenul drogurilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!