SF. Acronimul înseamnă, pentru cei familiarizaţi cu proiectele de infrastructură, „studiu de fezabilitate”. Sau, pentru toţi ceilalţi, „ştiinţifico-fantastic”. În cazul autostrăzilor din România, acestea sunt şi rămân în stadiul de SF. Vezi cazul autostrăzii Oradea – Cluj, una care, în mod tragi-comic, rămâne cât se poate de SF.

Sosiţi la Oradea, ministrul Transporturilor şi directorul general al CNAIR au pomenit acronimul „SF” de mai multe ori, atunci când s-au referit la proiectele de infrastructură importante pentru judeţul Bihor şi pentru regiunea de Nord-Vest a ţării, că vorbim despre autostrăzi, centuri sau, iată, mult-aşteptata electrificare a căii ferate Oradea – Episcopia Bihor, într-o eră în care calitatea reţelelor de transport generează dezvoltare sau, în cazul României, mai degrabă subdezvoltare.

Presiunea ungurilor

Redactorul JB&BIHON a smuls de la directorul general al CNAIR, Ştefan Ioniţă şi un an în care vom putea călători pe autostradă între Oradea şi Cluj: 2020. Pare cu adevărat SF, atunci când păşeşti azi pe tronsonul autostrăzii abandonate Suplacu de Barcău – Borş. Iar în Sălaj nu există nici măcar un şantier abandonat. „În luna septembrie o să vedeţi pe SEAP şi anunţurile pentru celelalte sectore”, promite şeful Companiei naţionale de drumuri.

2020 este anul în care partea maghiară şi-a asumat că ajunge cu autostrada pe graniţa cu România, lângă Oradea (Nagykereki – Hu/Tămăşeu – Ro). Însă, dacă pe partea română, situaţia bălteşte, în Ungaria, se munceşte, şantierele fiind deja în toi!

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc promite că anul acesta vor exista noi constructori pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş. Tronson care va fi împărţit în trei, pentru mai multă operativitate. Însă anul acesta nu se va mişca nimic pe şantier. Pentru 2017, la Bucureşti e suficient că vor fi anunţaţi câştigătorii. Şi aceasta, dacă linia de parcurs asumată de Guvern va fi respectată. Adică la mai bine de un an de la rezilierea contractului cu spaniolii de la Corsan… Totul, chit că timpul nu prea mai are răbdare cu oamenii. Şi nici cu ţara, în contextul unei lumi globalizate tot mai competitive.

„Vor fi trei secţiuni pe Suplacu de Barcău – Borş, pentru a nu mai avea problemele din anii trecuţi. Acolo am avut un constructor neserios. În loc să facem promisiuni că se circulă pe autostrăzi încă de anul acesta, trebuiau să se ia măsuri pentru mobilizarea constructorului. Dar sunt convins că vom avea o mobilizare mult mai serioasă”, s-a exprimat ministrul Cuc, critic la adresa predecesorilor şi încrezător că în mandatul său, constructorii vor fi operativi şi vor sta drepţi, în relaţia cu Statul Român. Un Stat Român pe care Cuc îl vede corect în relaţia cu constructorii, despre care nu are o părere bună.

Legătura Oradea – autostradă

În privinţa legăturii Oradiei cu viitoarea autostradă ce va trece pe la Nord de oraş, lucrurile sunt şi acolo întârziate. Primăria Oradea a făcut un SF, l-a predat Ministerului şi acum aşteaptă ca Guvernul să ducă proiectul la îndeplinire, prin POIM – fonduri europene. Încă lipseşte angajamentul ferm al factorilor de decizie din Capitală.

„Îl evaluăm şi dacă constatăm că se ridică la cerinţele Jaspers şi ale Comisiei, va fi făcut prin prin POIM. Proiectul valorează 100 de milioane”, s-a exprimat directorul general Ioniţă, la Oradea. Este de dorit ca legarea Oradiei la viitoarea Autostradă, pe la Biharia „să prindă din urmă autostrada”, după cum s-a exprimat noul şef de la CNAIR, instalat în funcţie în ianuarie 2017. Dacă nu, „există descărare de pe autostradă pe DN19, printr-un nod”, spune acelaşi Ioniţă. Semn că şi Oradea ar putea ajunge în situaţia Timişoarei, peste câţiva ani. Adică fără o legătură civilizată cu autostrada. Desigur, dacă autostrada aceasta va coborî, finalmente, din SF şi va ajunge sub roţile maşinilor ce circulă bară în bară azi, pe DN1, între Oradea şi Cluj.