UPDATE Văzând numeroasele nemulțumiri postate de orădeni în mediul online, primarul Ilie Bolojan a postat pe pagina personală de facebook o lămurire privind denumirile podurilor din Oradea.
„Observ ca sunt multe discutii legate de denumirile propuse pentru podurile din oras. E bine sa discutam despre asta. In primul rand pentru ca avem poduri construite in ultimii ani, carora trebuie sa le atribuim nume – podul nou de pe centura, cel din zona Sovata si cel din Dragos Voda. Fara ele, am mai fi pierdut minute bune in trafic. Podul din centru va fi reabilitat anul acesta. Acestea sunt lucrurile importante. Propunerile facute tin seama de istoria tarii noastre si de traditiile acestor locuri. Nicio denumire nu i-ar multumi pe toti. Toleranta si respectul reciproc sunt insa conditii obligatorii pentru dezvoltarea si prosperitatea orasului.”
Vineri, 27 martie, Primăria Oradea a înaintat spre avizare către Prefectura Județului Bihor, Comisia Județeană de Atribuire de Denumiri, un Proiect de Hotărâre a Consiliului Local Oradea referitor la aprobarea de denumiri pentru podurile rutiere din Oradea.
Propunerile trebuiesc aprobate de Comisia Județeană iar apoi se va întocmi un proiect de hotârăre cu privire la aceste denumiri, care vor fi votate în cadrul unei ședințe a Consiliului Local.
Trei poduri rămân cu numele neschimbat. Primăria Oradea a decis să păstreze denumirile actuale folosite pentru podurile Dacia, Decebal și Ovid Densușianu.
Podul Ferdinand devine Sf Ladislau
Singurele schimbări majore pe care Primăria le-a propus sunt la podul din centru (cunoscut sub denumirea de Podul Ferdinand) și la Podul Sovata. Conform proiectului trimis spre aprobare, podul central va fi denumit Sf Ladislau.
[poll id=”112″]
„Ladislau I, cunoscut şi ca Ladislau cel Sfânt, în maghiară Szent László, a fost rege al Ungariei din 1077 până la moarte, în 1095. A fost canonizat de Biserica Catolică în timpul domniei lui Béla al III-lea, în 1192. Regele Ladislau I (1040-1095) a zidit o mănăstire fortificată, cu hramul Sfintei Fecioare Maria. Ulterior, întemeiază în cetate episcopia romano-catolică de Oradea, biserica mănăstirii fiind folosită drept catedrală. A fost înmormântat în mănăstirea benedictină de la Somogyvár. Ulterior, după 1113, rămăşiţele pământeşti i-au fost mutate la Oradea, în vechea catedrală (distrusă în 1241 de marea invazie tătară)” se menționează în comunicatul emis de Primăria Oradea.
Podul Sovata – Podul Carol I
FOTO: Gheorghe Petrila
Poreclit de orădeni și „podul lui Bolojan”, podul rutier care face legătura între strada Sovata și strada Oneștilor va fi denumit Podul Carol I.
[poll id=”113″]
„Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi apoi România după abdicarea forţată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, datorită căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituţii specifice statului modern şi a pus bazele unei dinastii.”
Podul Mareșal Constantin Prezan
Cel mai nou pod din Oradea, cel care va face legătura între străzile Dragoș Vodă și Făcliei, urmează să fie inaugurat în luna mai (Podul din Dragoș Vodă, circulabil din luna mai). Acestuia i s-a propus denumirea „Podul Mareşal Constantin Prezan”.
„Constantin Prezan (1861-1943) a fost unul dintre mareşalii României, erou al Primului Război Mondial. Constantin Prezan a fost ofiţer de carieră, provenit din arma geniu. Şi-a făcut studiile de specialitate la şcoli militare de prestigiu din România şi Franţa, parcurgând ierarhic toată ierarhia militară, de la sublocotenent la general de corp de armată, cel mai înalt grad militar din Armata Regală Română. În anul 1930, i s-a acordat demnitatea onorifică de „Mareşal al României”, ca recunoaştere a meritelor sale pe timpul cât a comandat Armata de Nord şi Marele Cartier General. În afară de participarea la Primul Război Mondial, a mai luat parte la al Doilea Război Balcanic şi la operaţunile militare pentru apărarea Marii Uniri, din perioada 1918-1920. În anul 1920, la sfârşitul războiului, a fost trecut în rezervă, petrecându-şi restul vieţii la conacul său de la Schinetea. Constantin Prezan a evitat să se implice activ în viața politică, deşi a avut o serie de demnităţi politice, mai mult onorifice, cum ar fi aceea de senator de drept deţinută în perioada postbelică, în baza înaltei sale poziţii din armată, precum şi de participant/membru al Consiliilor de Coroană. A primit numeroase distincţii şi medalii, fiind ales membru de onoare al Academiei Române şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din România, începând cu 21 decembrie 1935”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!