Astăzi, ștrandul din Ștei este impecabil organizat și dotat la standarde europene. Puţini ştiu, poate, că această bază sportivă are un trecut spectaculos. Povestea ştrandului pornește odată cu imaginea orașului gândit la planșetă în Rusia sovietică, la începutul anilor ’50, conceput pentru a optimiza și fluidiza exploatarea intensă a zăcământului de uraniu descoperit în arealul localității Băița.

După schimbarea de regim politic din 1989, mai exact în 1996, orașul reprimește numele de „Ştei”, pentru a se delimita de trecutul comunist și de acele timpuri în care orașul şi zona au fost militarizate.

În orășelul croit după standardele arhitecturii staliniste în intervalul 1952-1956, activitatea de exploatare febrilă, dezvoltarea industrială și citadină au generat o viață economică, culturală și sportivă foarte activă, cu deosebirea că, după 1964, acestea au fost animate de comunitatea românească. Pentru că, o dată cu o arhitectură elegantă și o tramă urbanistică excelent articulată în sensul unui mesaj comunitar clar, rușii au format și au lăsat în urmă o elită de specialiști în domeniile geologiei, mineritului, medicinei, învățământului, educației, culturii și sportului.

La capitolul sport, centrele de referință în jurul cărora gravitau competițiile şi agrementul erau baza sportivă şi cele două stadioane. Asimilate de la început în structura orașului și în mentalitatea colectivă, administrația, sănătatea, cultura și sportul au rămas punctele forte ale orașului Ștei.

Rușii au acordat bazei sportive o importanță deosebită. Sportul a fost o componentă esențială a vieții „omului nou” din era socialistă și a continuat să rămână un pilon educațional în viața Șteiului. Rezultatele sportive sunt și astăzi o mândrie de necontestat a șteienilor, iar orașul continuă să se dezvolte spectaculos și rapid în această direcție generatoare de sănătate și stare de bine.

Analizând profilul aparte al arhitecturii de patrimoniu a centrului istoric din fostul oraș Dr. Petru Groza, istoricul de artă Ramona Novicov, fiică a Șteiului, menționează: „Ceea ce conferă orașului Ștei calitatea de muzeu viu în aer liber este prezența câtorva piese arhitecturale majore, care alcătuiesc astăzi centrul istoric: Palatul Administrativ, Casa de Cultură, fosta Bază de Cercetări Medicale și Baza sportivă. Acest centru sportiv, în fapt, un complex sportiv plasat la celălalt capăt al axei stradale principale, în oglindă cu Palatul Administrativ, a fost conceput asemenea unui templu, folosind citate din limbajul neoclasic specific esteticii staliniste, cu trimitere clară la stilul Greciei antice, ţara Jocurilor Olimpice”.

Sovieticii l-au proiectat cu două componente majore: sala de sport, amenajată în special pentru meciurile de volei, foarte apreciate și de mare succes în epocă (iar mai târziu, pentru cursurile și concursurile de gimnastică), respectiv bazinul de înot, unde se desfășurau meciuri de polo. Pentru condiții optime de competiţie, bazinul avea o instalație modernă de încălzire a apei.

„Bazinul ștrandului este susținut de jur-împrejur de o volumetrie compusă în viziune constructivistă, păstrată relativ în forma originară, cu un postament înalt, piramidal, alcătuit din şapte trepte. O piesă deosebită în designul ștrandului era trambulina, a cărei siluetă excelent proporționată este specifică arhitecturii moderne de tip constructivist, stil internațional modern, în care, în perioada interbelică, atât arhitecții ruși, cât și cei germani au excelat”, precizează Ramona Novicov.

Toate elementele de arhitectură şi design urban au fost reconstituite virtual de studenții Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea, în cadrul a trei practici de vară, în anul 2019.

„Studenţii au făcut explicită coerența impecabilă a compoziției formale și a designului urban, stăpânite de arhitecții moscoviți. Între și în jurul acestor doi poli citadini, Palatul și Baza Sportivă, unul cu ușile închise, cel al comandamentului și al elitei politice, militare și economice, iar celălalt, al culturii fizice și sportului, deschis democratic tuturor, se ordonau celelalte clădiri-cheie ale orașului: spitalul, cuplat din 1965 cu moderna Bază de Cercetări Medicale, Primăria, Hotelul, Laboratorul de Cercetare pentru Securitate Minieră și Igiena Radiațiilor, Casa de nașteri, școlile, grădinița, creșa, gara”, explică istoricul de artă.

„Vacanță de lux la doi pași de casă”

Mărturii ale locuitorilor din Stei, copii și adolescenți în anii 60-70, anii de glorie ai ștrandului din fostul Oraș Dr. Petru Groza, sunt multe. Recent, Cristina şi Anca Dincă, fiicele reputatului medic Gheorghe Dincă, un nume ce și astăzi este rezonant în Ștei, ne-au mărturisit:

„Ce grozav era când mergeam la ștrand!! O întreagă pregătire, de picnic, ca pentru o excursie! Am învățat să înot la ștrandul din Stei! Tatăl meu mi-a fost instructor. După ce a reuşit să-mi înfrângă teama de a intra în apă cu capul și m-a învățat primele mișcări, mi-a făcut un mic ham cu o lesă lungă la spate şi mergea pe marginea bazinului ținându-mă de lesă, credeam eu… dar de fapt era total lejeră si eu înotam singură! Ce mândră am fost când am reușit să înot primul bazin fără ham si suport!

Ștrandul nostru era un loc plin de veselie, de întâlniri cu prietenii și de distracție cu familia. Era un parc bine îngrijit, cu iarbă verde, tunsă frumos, bănci şi locuri care îți aminteau de o poiană din pădure, unde întindeam pledurile şi împărțeam sandwich-urile şi bunătățile la picnic! Era un loc deosebit, avea bazin mare, dușuri, cabine de schimbat, pentru noi era ceva modern și civilizat! Vacanță de lux la doi pași de casă!”.

O altă amintire cu „parfum de epocă” ne-a împărtășit Dana Aron, legată de „legendarele” renglote şi dorinţa de a sta cât mai mult la ştrand: „mâncam în locul prânzului prune renglote, ca să nu plecăm acasă”.

Daca sunt întrebați, locuitorii orașului vorbesc cu plăcere și umor despre acest areal plin de farmec, care, dotat în plus cu un bazin termal, oferă astăzi aceeași bucurie, satisfacție și sănătate ca și în anii lui de glorie.

Ștrandul orășenesc – centru multifuncțional recreativ – şi-a redeschis porţile în 2024. Proiectul finalizat în 2024, în valoare de 7.222.658 de lei, a avut ca obiectiv reabilitarea și modernizarea ștrandului vechi, din fonduri europene, prin POR. Prin acel proiect s-au construit o clădire nouă, cu spatii de socializare și un bazin interior, cu apã geotermalā. De asemenea, s-au reabilitat cele două bazine ale ştrandului vechi şi s-a amenajat spațiul din interiorul incintei ca zonă de recreere, cu locuri de joacă pentru copii, terenuri pentru sport, alei și mobilier stradal.