Conform datelor de la Eurostat, în anul 2016, în România s-au produs 3,9 milioane de tone de lapte, fiind înregistrate 1,1 milioane de vaci.

„Comparația o facem cu Austria care, cu 540 000 de vaci, a reușit să producă 3,6 milioane de tone de lapte. România are dublul numărului de vaci față de Austria, și totuși producem aproape aceeași cantitate de lapte ca austriecii”, subliniază eurodeputatul Daniel Buda (PNL), care s-a adresat în acest sens comisarului european pentru Agricultură.

Buda oferă mai multe statistici relevante. Potrivit unei analize realizate de Banca Națională a României, o fermă medie din România are o productivitate orară a muncii cotată cu un indice de circa 9,5. Adică de aproape 4 ori sub cea de 37 din Ungaria și de 2,4 ori sub cea de 23, cât este media europeană.

Pe piața laptelui, România are productivitatea unei ore de muncă cotată cu aproximativ 7,5. Cu această cotație, România este la jumătate din nivelul de 14 din Polonia, de 4,5 ori sub cel de 34 din Ungaria și de 3,9 ori sub media de 29 a UE.

Românii, la mâna lor

„Cu puțin timp în urmă, am adresat Comisiei Europene o întrebare în care am solicitat să îmi comunice care sunt instrumentele de care dispune în vederea creșterii productivității în sectorul laptelui la nivelul statelor membre.

În răspunsul primit din partea Comisarului european pentru agricultură, Phil Hogan, acesta mi-a comunicat faptul că în Programul de Dezvoltare Rurală (PDR) al României pentru perioada 2014-2020, sprijinul pentru creșterea productivității în sectorul laptelui este disponibil în cadrul măsurii 4 (Investiții în active fizice) prin investiții în exploatații de animale producătoare de lapte sau în mici unități procesatoare.

Mai mult, pentru a contribui la sporirea productivității, fermierii din acest sector au acces la credite avantajoase și prin instrumentul de creditare al PDR, care a devenit operațional în decembrie 2018. În plus, sprijinul pentru rasele locale de animale aflate în pericol de abandon este disponibil în cadrul măsurii 10 (Agromediu și climă)”, relatează Buda, membru în Comisia pentru agricultură din Parlamentul European.

Din răspunsul formulat de irlandezul Hogan, se poate deduce, limpede, faptul că România trebuie să-și rezolve problema productivității (și) în sectorul agricol chiar aici, acasă. Instrumente și fonduri ar fi, așadar. Rămâne ca acestea să fie corect și concret aplicate.

Ce lasă în urmă

În altă ordine de idei, europarlamentarul PNL Daniel Buda subliniază că, în actualul său mandat, a contribuit la creşterea de la 11 miliarde de euro la 13,4 miliarde de euro privind Politica Agricolă Comună, ca membru în comisia de specialitate.

Buda a desfăşurat şi campanii publice pentru încurajarea consumului de produse româneşti, precum cea intitulată „Mănânci produse româneşti, mănânci sănătos”. Daniel Buda militează constant pentru dezvoltarea agriculturii românești, greu încercată de competiția intracomunitară.