Printr-o amplă colaborare instituţională, expoziţia „Zestrea minerală a României” s-a deschis la Muzeul oraşului Oradea, parteneri în organizare ai muzeului Ţării Crişurilor şi ai Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare fiind Academia Română – Secția de Științe Genomice, Universitatea din București – Facultatea de Geologie și Geofizică, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – Facultatea de Geografie și Geologie, Institutul Geologic al României și Muzeul Național de Geologie din București.

„Vă propunem o expoziţie puţin atipică muzeului nostru, pentru că, dacă de regulă oferim publicului exponate care sunt rodul muncii şi al inteligenţei umane, de această dată rolul principal revine forţelor naturii”, a spus în debutul vernisajului Ioan Ciorba, şeful secţiei Muzeul oraşului Oradea, din cadrul Muzeului Ţării Crişurilor.

Ioan Ciorba a amintit că această colaborare cu Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare a început în martie 2019 cu expoziţia dedicată florilor de mină, şi a continuat prin intermediul directorului Ioan Denuţ, când s-a reuşit stabilirea naturii unor topoare de piatră din inventarul orădean, iar acum s-a organizat această expoziţie care aduce la Oradea premiere mineralogice româneşti.

„Expoziţia s-a deschis după începerea şcolii şi la începutul anului universitar pentru ca elevii şi studenţii să poată să vină şi să înveţe foarte multe lucruri admirând aceste exponate”, a mai spus Ioan Ciorba.

La vernisaj a fost prezent curatorul acestei expoziţii, Sorin Prisecariu, şef secţie Mineralogie la muzeul băimărean: „Această expoziţie s-a născut nu neapărat dintr-un orgoliu. S-a născut din necesitatea de a face cunoscte publicului mineralele României sub o formă foarte condensată, de departe neexhaustivă. Am simţit nevoia, noi, ca instituţie care în primul rând se ocupă cu zona mineralogică, să facem cunoscute mineralele descrise pentru prima oară în România.

Puţină lume cunoaşte că noi avem multe premiere mineralogice ce provin de pe teritoriul ţării noastre, prin premiere mineralogice înţelegând locul unde au fost descoperite şi descrierea lor în premieră mondială. Ele rămân în istorie, în nomenclatura mineralogică internaţională aprobată de către IMA. Istoria descoperirii mineralelor se desfăşoară de-a lungul a cinci secole şi va continua. Zona României este bogată în metalogenie, adică geneza mineralelor. Dovadă stau numeroasele exploatări miniere care au funcţionat de-a lungul timpului în trei zone mari: Banat, Apuseni şi zona noastră din Baia Mare.”

În expoziţie sunt expuse 122 de eşantioane mineralogice, premierele mineralogice româneşti fiind evidenţiate de etichetele tricolore. Pe partea muzeografică estetică, sunt expuse şi flori de mină, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare fiind singurul muzeu de acest gen din ţară specializat şi cel mai mare din Europa de acest fel, spune Sorin Prisecariu.

Între florile de mină sunt expuse exemplare de un interes ştiinţific şi nu numai estetic deosebit. Asocierea dintre stibină şi baritină caracteristică zăcământului Baia Sprie numai acolo se întâlneşte. Baritina roşie, care conţine arsen, este de asemenea tipică zăcământului Baia Sprie şi numai acolo se întâlneşte. Sferoidele de calcită sunt carcteristice numai zăcământului Herja, iar rodocrozitul este caracteristic Cavnicului.

Alături de florile de mină se regăsesc şi exponate provenind de la partenerii muzeului băimărean, exemplare care dau un plus expoziţiei prin forme şi prin dimensiuni deosebite, cum ar fi goethit-ul sau romboedrul de calcit de la Ocna de Fier. Expoziția poate fi vizitată până în februarie 2023.