Preoții și episcopii din toate parohiile au sfințit apa. Sărbătoarea cuprinde și o serie de tradiții și obiceiuri: fetele își visează ursitul, iar bărbații scot crucea din apă.

[eadvert]

Numărul persoanelor care au participat la slujbele de sfințire a apei au fost mai mic decât în anii precedenți. Cel mai probabil, situația pandemică este cea care a determinat persoanele să urmărească slujbele la televizor.

Episcopul greco-catolic de Oradea, PSS Virgil Bercea, a oficiat Sfânta Liturghie și a sfințit apa la Catedrala „Sfântul Nicolae” din Oradea, alături de vicarul responsabil cu persoanele laice – Antoniu Chifor, dar și de alți preoți. Episcopul Bercea a spus că Botezul Domnului este de fapt înnoirea omului creștin.

„Astăzi, toată făptura se adapă din curgeri tainice. Astăzi, păcatele oamenilor se curăţesc în apele Iordanului. Astăzi, Raiul s-a deschis oamenilor şi Soarele dreptăţii ne luminează nouă. Astăzi, ne-am izbăvit de plânsul cel vechi şi ca un Israel nou ne-am mântuit”, a spus ierarhul.

Pentru a evita aglomerația, preoții parohi ai Catedralei „Sfântul Nicolae” din Oradea le-au oferit credincioșilor flacoane cu apă sfințită.

La Biserica cu Lună, slujba de sfințire a apei a fost condusă de preotul paroh Teodor Cristea. Alături de el au oficiat și alți preoți, între care părintele Radu Rus și Augustin Lucian.

Aceștia au pregătit pentru credincioși trei butoaie, aranjate pe suporturi metalice. Preoții au făcut apel la credincioși să nu se înghesuie, fiindcă apa este suficientă pentru toată lumea. În plus, credincioșii se vor putea servi cu apă sfințită toată săptămâna.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători creștine și amintește de Botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului, înainte de a-și începe activitatea publică.
Boboteaza este o sărbătoare creștină care se celebrează, an de an, pe data de 6 ianurie, înaintea sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). De asemenea, Boboteaza marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Crăciunului și Anului Nou, fiind o sărbătoare a purificării naturii, a apelor, de forța răului.

Botezul, consemnat de evangheliști

Până în 6 ianuarie, preoții s-au deplasat la casele credincioșilor, pentru a vesti Botezului Domnului și pentru a le binecuvânta și stropi locuințele cu apă sfințită. Acest obicei se păstrează în amintirea Botezului lui Iisus Hristos în apele Iordanului, de către Ioan Botezătorul.

Momentul în care Mântuitorul a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti. Evanghelistul Matei spune că Isus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a zis: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Isus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.
Credincioşii şi preoţii consideră că apa sfințită de Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Totodată, există credința că apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.
Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie.
Sărbătoarea Bobotezei este recunoscută atât în Bisericile Ortodoxă și Greco-Catolică, cât şi în Biserica Romano-Catolică.

Tradiții și obiceiuri la români

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac proorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele. Preotul se duce la o apă în care va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari la o casă şi duceau acolo alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa, ieşeau pe stradă, luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum și îi duceau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.
De asemenea, se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun un fir de busuioc sub perină. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, mai spune tradiţia populară.
În anumite regiuni din țară, se crede că dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.