Potrivit unui studiu recent, din 100 de companii multinaţionale producătoare de alimente şi băuturi, bunuri de uz casnic, îngrijire personală şi îmbrăcăminte, un procent de 93% şi-au stabilit ca principal obiectiv creşterea veniturilor şi în același timp anticipează scumpiri pentru anul 2022.

[eadvert]

Aceste firme estimează însă şi o serie de provocări generate de persistenţa dificultăţilor din lanţurile de aprovizionare, de tensiunile din piaţa muncii şi de creşterea rapidă a costurilor de producţie. Pe de altă parte, majoritatea respondenţilor consideră că anul 2022 va marca o bătălie pentru menţinerea încrederii. 95% dintre aceştia spun că organizaţiile care beneficiază de o încredere ridicată din partea consumatorilor sunt mai rezistente.

Conform studiului Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook, cel puţin jumătate dintre companii se aşteaptă la o creştere a marjelor operaţionale în cursul acestui an, în ciuda majorării costurilor. Totuşi, provocările existente ar putea limita capacitatea industriei de a obţine rezultatele aşteptate. Nouă din zece participanţi la studiu consideră că sincopele din lanţurile de aprovizionare reprezintă cea mai mare ameninţare pentru creştere, iar şase din zece spun că deficitul de forţă de muncă afectează deja perspectivele pentru acest an.

Previziuni

Studiul mai arată că 90% dintre companiile producătoare de bunuri de consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022, pe fondul creşterii inflaţiei, iar opt din zece spun că vor transfera parţial costurile suplimentare în preţuri.

Doar jumătate (54%) cred că preţurile pot fi majorate fără a afecta cererea din partea consumatorilor, sugerând că unii dintre ei nu vor putea sau nu vor fi dispuşi să plătească mai mult pentru aceleaşi produse.

Nouă din zece respondenţi spun că industria trebuie să facă eforturi mai mari pentru a păstra încrederea consumatorilor.

Studiul prezintă şi cinci idei care au potenţialul de a schimba industria în următorii zece ani. Acestea sunt intensificarea vânzărilor de bunuri digitale (mulţi consideră conceptul metavers ca nefiind un loc, ci un moment în timp, în care consumatorii încep să preţuiască mai mult componentele vieţii lor digitale, decât a celei fizice), automatizarea cumpărăturilor recurente (77% dintre participanţii la studiu consideră că este o evoluţie posibilă în următorii zece ani), digitalizarea ambientală (bunuri de uz casnic obişnuite activate de un pachet de servicii digitale, care ar putea lua viaţă în mediul automat atunci când consumatorii le folosesc), fabrica de proximitate, reapărută ca urmare a interesului pentru lanţurile de aprovizionare mai scurte, precum şi viziunea post-consum, conform căreia consumatorii vor lua mai multe decizii de cumpărare bazate pe durabilitate, din considerente de mediu şi/sau de protejare a resurselor ori din cauza preţurilor în creştere.

Studiul a fost efectuat în rândul a 100 de companii multinaţionale producătoare de alimente şi băuturi, bunuri de uz casnic, îngrijire personală şi îmbrăcăminte, cu venituri cumulate de peste un miliard de dolari.