Cartierul Tineretului a apărut în Oradea ca produs al unei măsuri apreciate ca populistă de o parte din primarii ţării. Legea 15/2003 le-a dat primarilor, aflaţi în preajma alegerilor locale, permisiunea de a oferi parcele de teren de minim 250 mp, în mod gratuit, tinerilor cu vârsta până în 35 de ani, cu condiţia ca în maxim 3 ani să aibă o casă edificată pe acestea.

Primarul Petru Filip a fost cel care a oferit primele parcele, dar formalităţile necesare folosirii efective a câtorva dintre parcele s-au întins peste primul mandat al primarului Ilie Bolojan. Acesta a frânat procesul de atribuire a parcelelor gratuite până în toamna anului trecut, când şi-a trecut prin Consiliul Local o hotărâre prin care terenurile din această zonă nu se mai dau gratis, ci se concesionează pe bani.

Primele parcele au fost vândute şi cu 3,5 lei/mp, dar la ultima licitaţie, anul acesta, pentru valorificarea acestora s-a ajuns la bani serioşi: peste 300 lei/mp. Faptul că Sala Mare – locul unde a avut loc cea mai recentă licitaţie – s-a umplut până la refuz şi sumele licitate le-au arătat edililor că e rost de bani din această zonă periferică.

Asta în condiţiile în care zona, deşi plină de case cu etaj, unele dintre ele evaluate la peste 150.000 de euro, funcţionează ca un fel de ghetou de lux: fără spaţii publice – parcuri sau scuaruri sau locuri de recreere, fără şcoli, creşe sau grădiniţe sau alte facilităţi care ţin de caracterul urban al unui perimetru. În aceste condiţii, urmărind profitul imediat, care se anunţă semnificativ, administraţia a reuşit să-şi ridice în cap o parte dintre orădenii care locuiesc acolo. În speţă, pe cei care şi-au edificat casele pe fostele bălţi de la marginea oraşului.

Trei etaje

Florentin Marin, proprietar de casă în acest perimetru, spune că atunci când s-a început atribuirea de terenuri în baza Legii 15/2003, terenul alocat de Primărie era situat pe 3 cote. Cea mai apropiată de comuna vecină era cea mai înaltă, una intermediară la mijloc şi cea de-a treia, dincolo de pădurice, „era o baltă pe timpuri”.

„Când am început eu casa, în iunie 2008, au pus conducta de canalizare pe pământ, au scobit puţin vegetaţia şi apoi au astupat ţevile cu pământ. Căminele de canalizare erau ridicate la 1,5 m”, spune omul, insistând că întregul cartier, pe fosta baltă, a fost ridicat prin înălţarea nivelului terenului, pentru a ajunge la nivelul drumului. „În dreptul parcelei mele, cota drumului era la 1,49”, spune el.

Din cauză că terenul este dificil, iar investiţia pentru ridicarea unei case aici e mare, o bună parte dintre parcelele din acest al treilea etaj nu s-au ocupat.

„O parte din ele sunt închiriate ca teren, nu au fost atribuite la următorii solicitanţi, după ce au fost refuzate de primii. Drumul era la o înălţime de 1,5 m şi în jur, parcelele neocupate erau, de fapt, în gropi. A venit criza, mai făceau oamenii case, iar Primăria ne-a spus că parcelele libere s-au scos din PUZ ca locuri de casă şi au zis că ni le pot închiria nouă. Fiecare să îşi ia o parcelă, unde are liber, lângă casă sau în spatele casei.

Preţul a fost de 500 de lei pe an plus impozit. În 2012 a fost asta. Contractul a fost pe un an, cu posibilitatea de prelungire automată. Fiind aşa de înalt drumul, am umplut noi cu moloz, cu betoane, cu ce s-a excavat. Sigur că nu am chitanţe şi bonuri, că şoferii nu dau acte, dar am plătit pentru transporturile astea. Am ridicat nivelul, am pus gazon, copaci şi flori, era şobolănime înainte, nu cum e acuma”, spune orădeanul.

Cum parcelele atribuite sunt de doar 250 mp, senzaţia de „sufocare” în zonă este evidentă. Cei care au putut să-şi lărgească curţile, profitând de ocazie, au plătit costul „nivelării” fără să se uite la bani. Asta până recent.

Afară!

„Acum am primit o notificare cu privire la denunţarea convenţiei de închiriere începând cu data de 15 septembrie. „Să desfiinţaţi gardul, să curăţaţi terenul de eventuale culturi sau anexe gospodăreşti”, scrie în ea. Norocul meu că au greşit data pe notificare, au pus 2016 în loc de 2017, şi asta îmi mai dă puţin timp”, zice orădeanul.

Între vecinii care au fost notificaţi au apărut semne de întrebare despre legalitatea gestului Primăriei: „Întrebarea noastră a fost de ce s-au scos din PUZ ca parcele pentru case, dacă acum le vindeţi ca parcele?

Ni s-a răspuns că nu s-au scos din PUZ niciodată, tot timpul au fost terenuri pentru construcţii. Şi atunci cum le-au închiriat ca terenuri cu altă destinaţie? Şi-au bătut joc de noi! Este o înşelătorie. Am întreţinut aceste terenuri, le-am înălţat pe banii noştri şi acum, când sunt toate la nivel şi arată civilizat, le scot la licitaţie. Nu vreau despăgubiri, nu am nevoie de bani, am nevoie de teren”, spune Florentin Marin.
Spune că anul trecut, când s-a vândut teren în cartier cu 3,5 lei/mp, nu s-a dus să liciteze pentru că parcelele din zona sa nu au fost scoase la licitaţie:

„Ziceau că sunt scoase din PUZ. Acum zic că n-au fost scoase, de fapt. De ce nu au scos terenurile astea la licitaţie, că le luam şi eu anul trecut, când preţul era în jur de 3,5 lei/mp”, reclamă omul. „Ne-au zis că se vor scoate la licitaţie în următoarea etapă. Cineva a făcut ceva, au deturnat destinaţia terenului. Nouă să ne dea drept de preemţiune că suntem chiriaşi, aici e hârtia”, este pretenţia sa şi a vecinilor care au băgat bani în amenajarea parcelelor.

Nici vorbă!

Faţă de pretenţiile celor din cartierul Tineretului, Primăria transmite că nu va acorda nici plăţi compensatorii pentru munca depusă pentru îmbunătăţirea stării parcelelor şi nici nu ia în calcul să dea chiriaşilor actuali dreptul de preemţiune.

„S-au trimis 11 somaţii celor care au convenţii pentru parcele, pentru eliberarea terenului. Nu se pune problema de despăgubiri, pentru că nu li s-a impus să facă acele modificări. Închirierea a fost temporară”, transmite Primăria, prin serviciul Mass-Media. „Parcelele vor fi scoase la licitaţie, criteriul de atribuire va fi preţul cel mai mare”, mai spune Mirela Macra, funcţionar în cadrul acestui departament. Cam atât şi despre dreptul de preemţiune solicitat de foştii reclamanţi.

Spaţiu pentru samsari?

Cei din Tineretului care se vor trezi fără curţile amenajate pe banii lor, suspectează că, prin eliminarea caracterului social al zonei, Primăria face loc samsarilor şi speculanţilor:

„Au licitat miercuri la preţ mare, ieri era betonul în pământ. Au licitat preţ mare să fie siguri că iau parcela, au turnat fundaţia fără autorizaţie. O să ia amendă la 10 milioane de lei, că atâta e minim, ce contează 1.000 de lei, din moment ce au reuşit să fure startul şi vor fi gata cu construcţia şi o vor pune, probabil, primii la vânzare”.

Atenţie, teren sensibil!

„Aici, unde sunt eu, este umplutură de 2 metri. Şi eu am săpat un metru şi 10 cm pentru fundaţie. Cine face casa acum ar trebui să sape 3 metri, că acolo e numai umplutură, tot ce s-a săpat de la aquapark şi de pe toate şantierele s-a adus aici. Tot ce a fost Construcţii Bihor, Drumuri Orăşeneşti, ce au săpat de pe str4. Liszt Ferenc, aici a ajuns”, avertizează omul.

După părerea sa, există riscul ca în zonă să apară case construite la repezeală, pentru profit, din moment ce s-a dat liber tuturor la parcele: „Vor veni ăştia cu bani, vor scobi juma de metru, ridică pereţii, pun polistiren şi termopane şi o scot la vânzare. N-o să scobească 3 m de pământ, că e scump; apoi, într-un an-doi va începe să crape casa”.