„Un sat paradisiac din ținutul Crișului Repede, acolo unde ideile și cuvintele se plimbă printre oameni în calești trase de fluturi, pentru a creiona «stele fixe» pe tărâmul «zăpezilor de altădată»”. Așa vorbea despre Cetea scriitorul Miron Blaga, cu prilejul lansării monografiei satului. Un loc sfințit de oamenii săi, de fiii satului. Săptămâna trecută, comunitatea din Cetea a participat la un șir de evenimente menite să marcheze Centenarul.

Sufletul acțiunii a fost profesorul universitar dr. Petru Mihancea, fiu al satului și autor a două ediții ale monografiei Cetei, prima ediție văzând lumina tiparului datorită strădaniei regretarului istoric Liviu Borcea, în tandem cu reputatul medic. Evenimentul a debutat cu o slujbă religioasă ocazionată de Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, apoi toată suflarea a fost prezentă la dezvelirea și sfințirea efigiilor Regelui Ferdinand și Reginei Maria, întregitorii României Mari, de pe Monumentul eroilor satului Cetea căzuți în cele două războaie mondiale.

Uvertura momentului a aparținut Corului General „Traian Moșoiu”, care a dat glas Imnului României și Imnului Regal. La slujba de sfințire a efigiilor regale și-au dat concursul patru preoți. Senatorul Cornel Popa, prof. univ. dr. Nicolae Suciu, Ioan Mang, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, deputatul Dumitru Gherman, ing. Gheorghe Mihancea, Sorin Sarca, primarul comunei Borod, prof. dr. Vasile Todincă, preotul paroh Vasile Megheșan și, nu în ultimul rând, fiul regretatului istoric Liviu Borcea, doctorul Hadrian Borcea, s-au aflat printre invitații de seamă la eveniment.

„Sunt onorat și recunoscător pentru că am participat la un eveniment închinat Centenarului, aici, la Cetea, punând la loc de cinste figurile emblematice ale familiei regale care a transformat România. Regele Ferdinand și Regina Maria ocupă un loc important în istoria noastră, ca națiune, dar mai ales în inimile noastre, ale tuturor românilor. Dragostea lor pentru România se vede în fiecare decizie îndrăzneață care ne-a adus la masa marilor puteri, beneficiind de apreciere și respect în lume.

Misiunea lor, România Mare și Prosperă, ne-a fost încredințată nouă, generațiilor care le-au urmat, și suntem datori să o respectăm și să mergem pe drumul excepțional pe care familia regală a României l-a dorit pentru țara noastră. Felicitări și mulțumiri dr. Petrică Mihancea pentru implicare și reușita acestei manifestări de suflet”, a spus senatorul Cornel Popa în cuvântul său. În prima ediție a monografiei satului Cetea, coautorul Petru Mihancea lansa și un „îndemn pentru toți cetățenii și cei care au rădăcini în Cetea – Bihor”.

„Totul poate fi realizabil, dacă lucrul pe care ţi l-ai propus să-l realizezi ţi-l doreşti din toată inima, iar tot ce-ţi doreşti
să realizezi din toată inima, pentru binele oamenilor, te duce în nemurire”, consideră prof. univ. dr. Petru Mihancea. La rândul său, episcopul Ioan Mihălțan remarca faptul că autorii monografiei au reușit „să descopere, într-un sat aşa de mic, mari valori spirituale, creştineşti şi româneşti, reînnodând firul unor tradiţii care ar fi bine să fie din nou reactivate în toată frumuseţea şi folosul lor”.

Este ceea ce avea să facă profesorul emerit Petru Mihancea în volumul „Cetea – Bihor: un sat pentru credinţă şi legea străbună: evocări, file de istorie, documente, cu prilejul aniversării a 600 de ani de la prima atestare documentară”. Medicul cu veleități de scriitor, puternic atașat de tradițiile satului, a întregit imaginea trecutului satului natal așa cum a rezultat ea din documente, lansând un complex muzeal finanțat din fonduri proprii.

Doctor în Medicină, nominalizat la Premiul Charcot, ca reprezentant al României în Consiliul European pentru cercetare și tratament al sclerozei multiple, dar și posesor al unei Diplome de excelență pentru promovarea valorilor moral-creștine ale patrimoniului național, din partea Ministerului Culturii, profesorul universitar dr. Petru Mihancea nu a rupt niciodată legătura cu satul natal, Cetea, conștient fiind de faptul că – așa cum spunea Viorel Horj – „atunci când această legătură se rupe, pe omul proiectat în neant nu-l mai primește nici țărâna timpului. Iată de ce întoarcerea la vatră devine un necesar exercițiu de supraviețuire”.

În casa părintească din Cetea, construită în perioada 1965/1967, medicul Petru Mihancea a strâns, de la un jug de vite și un car, la stelaje cu obiecte casnice: un cântar, o ladă de făină, o ladă pentru oale și tăcăneaua, un cuptor de pâine construit în 1950, un căndălău și o căldare pentru prepararea hranei pentru animale; nu lipsesc moara de sfărmat porumbul, forma de făcut văioage, furca de tors, războiul de țesut, socala, grebenele, lavița care se punea în fundul casei, depenele, caierul în furcă, rășchitorul și furca de tors.

Ansamblului „Bărdăuța”, soliștii Viorica Bulzan, Cornelia Covaciu, Leontin Ciucur, Andreea Suciu, naista Oana Lianu și fiul său Ionuț le-au oferit participanților un veritabil regal de folclor.

Pentru ca evenimentul să fie unul complet, la Cetea s-a dat startul primei ediții a „Festivalului pălincii și vinului” din Cetea, inițiat și organizat de inginerul Octavian Boca.