La 170 de ani de la naşterea lui Czaran Gyula, apostolul turismului bihorean, o parte din comunitatea din Vadu Crişului a comemorat evenimentul în faţa peşterii. Cu acest prilej a fost depusă o coroană la plăcuţa  memorială.

Iubitori ai naturii din Vadu Crişului s-au întâlnit în faţa peşterii de la Vadu Crişului, unde cei prezenţi au fost salutaţi de către preotul reformat Papp Csaba şi Ioan Hasas, viceprimarul comunei.Eleva Papp Csenge a făcut o scurtă prezentare  a marelui explorator Czaran Gyula.  Czaran Gyula -născut în 23 august 1847 în Sepreuş- a studiat dreptul în Budapesta şi Viena, iar apoi s-a dedicat turismului. Mai târziu s-a înscris la speologie în Selmecbanya. El este cel care a descoperit cele mai multe cascade şi peşteri în Munţii Bihorului cum ar fi Cetăţile Ponorului sau Peştera Meziad. După moartea tatălui său (1890) îşi dedică toată viaţa turismului. De primăvara până toamna, acesta străbătea munţii în lung şi-n lat, prin păduri şi peşteri. El dormea la stâne. Toţi banii îi cheltuia pentru descoperirea naturii. Pentru a afla cât mai multe despre munţii din zonă el a cules informaţii de la ciobani şi de la cei care se ocupau cu var. Nu a fost uşor. Mult timp locuitorii se temeau de el. A fost un om înalt, bine făcut, cu barba mare. Purta o pălărie mare neagră, un palton imens, cămaşă roşie cu pătraţele, pantaloni până la genunchi şi o bâtă. Ciobanii îl vedeau ca pe o persoană care putea provoca o furtună sau un fulger şi putea speria de moarte un om sau un animal.

Alungat cu câinii

A fost alungat de către oameni de mai multe ori cu ajutorul câinilor. Mai târziu s-au obişniuit cu prezenţa sa. A început să fie iubit de locuitori când i-a ajutat la construirea drumurilor. Chiar le-a dat bani cu împrumut pentru ca aceştia să-şi cumpere animale. Pe Czaran Gyula, contemporanii lui l-au numit “Prinţul din Oncsasza”, “Prinţul Galbena”, generaţiile de mai tărziu numindu-l „apostolul turismului bihorean”. Pe 1 mai 1903, pe cheltuială proprie a amenajat traseul turistic care leagă Vadu Crişului cu Şuncuiuşul, iar pe 10 noiembrie 1903 el a fost cel care prin dinamitare a deschis Peştera de la Vadu Crişului. Peştera a fost explorată, cartată şi descrisă, până la primul sifon, tot de către Gyula Czaran (1905).După prezentare, cei prezenţi au depus o coroană la placa comemorativă amplasată la intrarea în peşteră, în cinstea celor care au contribuit la descoperirea peşterii de la Vadu Crisului.