Potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), prin introducerea „salariului minim european” se urmăreşte: stoparea migraţiei forţei de muncă; îmbunătăţirea nivelului de trai; crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forţe de muncă.

Efecte

La prima vedere, această iniţiativă pare că va avea efecte pozitive pentru statele membre, în special pentru ţările mai slab dezvoltate din UE şi pentru cetăţenii europeni cărora li se garantează un nivel de trai satisfăcător, iar membri ai Comisiei Europene dau garanţii că la stabilirea salariului minim se va lua în calcul condiţiile economice şi sociale din fiecare stat membru, precum şi legislaţia internă cu privire la stabilirea nivelului salariului minim garantat.

Totuşi, sunt ţări care privesc cu scepticism această problematică, analizând îndeaproape efectele negative pe care le poate avea. Unele ţări cred că această măsură va duce la închiderea firmelor care nu pot susţine creşterea salarială. Altele consideră că acest lucru va duce la migrarea companiilor multinaţionale în alte state non-UE, unde forţa de muncă este mai ieftină şi la creşterea inflaţiei.

Noutatea din această initiativă este dată de modul de calcul prin care salariul minim ar fi determinat, acesta urmând să reprezinte 60% din valoarea salariului mediu per stat membru UE, acest aspect pentru ţările cu un nivel ridicat al salariului mediu presupunând un efort financiar semnificativ.

„Menţionăm că până la această dată ne aflăm doar în faţa unor propuneri ce urmează să fie înglobate sub forma unui proiect care va fi prezentat partenerilor sociali pe parcursul acestui an. După consultarea partenerilor sociali, daca se dovedeşte fezabilă, propunerea de stabilire a unui mod de calcul al salariului minim, unitar la nivel european, va fi introdusă în Planul de acţiune pentru anul 2021 al Comisiei Europene”, precizează reprezentanţii CNIPMMR.

În ţări precum: Danemarca, Suedia, Finlanda, Italia, Austria sau Cipru, salariul minim se stabileşte prin negocieri colective la nivel de ramură. Pentru a analiza impactul pe care proiectul de introducere a unui salariu minim la nivel european l-ar putea avea asupra întreprinderilor mici şi mijlocii din România, CNIPMMR realizează un Test IMM sub forma unui chestionar transmis membrilor CNIPMMR şi publicat pe paginile de socializare ale organizaţiei.

Fact box Salariu minim vs salariu mediu

Ţara salariu mediu net 2019 (EUR) salariu minim net 2019 (EUR) pondere
Franţa 2.225 1.386 62,29%
Germania 2.439 1.155 47,35%
Spania 1.806 900 49,83%
Polonia 952 440 46,21%
Ungaria 729 325 44,58%
România 667 264 39,58%
Bulgaria 508 242 47,63%