[eadvert]
Plecând de la nostalgia ieşirilor în familie sau cu prietenii la un mic şi o bere de 1 Mai, organizatorii s-au gândit să ofere spaţiul Cetăţii pentru a sărbători împreună, şi nu doar pentru o zi, ci pentru două, 30 aprilie – 1 Mai. Ideea a fost de a oferi ceva simplu şi accesibil, un festival în care să se regăsească toată lumea.
Evenimentul îşi propune să prezinte şi să promoveze doar producători şi artişti din Bihor. Vor fi vendori locali atât la producerea micilor, cât şi în ceea ce piveşte berea şi vinul. „Vrem să prezentăm oamenii locului, să oferim un lucru de calitate orădenilor şi să le spunem: Iată, ăştia suntem! Orădenii nu s-au împăcat foarte bine până acum cu concepte venite de afară. Noi facem lipeala sufletească. Noi încercăm să stăm în faţa lor ca producători locali, să ne cunoască”, spune berarul Paul Olău, care asigură orădenii că la Maifest vor fi preţuri accesibile.
Printre producători, pe lângă Bers Nova, va fi prezentă familia Darbont cu vinurile sale din Biharia, Ramona Mateaş din Salonta cu siropul de cătină ecologică sau Nagy Botond din Săcuieni, cu pălinca sa, marcă înregistrată.
Faţă de alte festivaluri, nu va fi o scenă pe care să câte câteva trupe. Programul va fi divers şi se va întâmpla în mijlocul oamenilor, care vor participa activ la tot ce se întâmplă.
Cel care va întreţine atmosfera festivalului va fi actorul Alin Stanciu. Un punct principal al programului va fi „Armindenul”, tradiţie de 1 Mai, zi dedicată zeului vegetaţiei. De Arminden se dansa în jurul unui copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu, cununi de flori sau cu panglici. Acest lucru se va întâmpla şi la Maifest, unde va fi ridicat Copacul de Mai, în jurul căruia vor dansa pe rând membrii ai Ansamblului Artistic Profesionist Crişana, grupul de dansuri germane, din Palota şi un grup de dansatori maghiari.
„Unul dintre obiectivele fesivalulului este interculturalitatea şi incluziunea. Vream să arătăm că aşa cum trăim împreună pe aceste meleaguri, ne putem şi distra împreună”, spune Paul Olău.
Printre punctele de atracţie se numără un concus de identificat bere, o demonstraţie de gătit şi servit mici, concursuri amuzante de demonstraţie de forţă şi îndemânare (halbere, transport viteză halbe-jaloane). De asemnea, nutriţionistul Ramona Tomuţa va vorbi despre alimentaţia sănătoasă iar Nagy Botond, campion la tăiat lemne, va invita participanţii la un concurs de tăiat lemne.
Nu vor lipsi atelierele pentru copii (desen/caricaturi, olărit, pictură pe lut sau pe lemn, croşetat) dar şi activităţile sportive pentru aceştia (badminton, jaloane). Aşadar, un festival de două zile dedicat familiei și prietenilor, eveniment cu intrare liberă.
Sărbătoarea de Arminden – 1 Mai
La 1 Mai românii sărbătoresc „Armindenul”, simbol al zeului vegetaţiei care protejează recoltele şi animalele. În tradiţia populară, acestei zile i se mai spune şi „ziua pelinului” sau „ziua beţivilor” şi semnifică începutul verii. Armindenul se serbează pentru rodul pamântului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoşi, prin petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin, scrie crestinortodox.ro.
Numele arminden vine, fie din slavonă, „Jeremiinǔ dǐnǐ” care îneamnă „ziua sfântului Ieremia”, sărbătorită la 1 Mai, sau, după unele surse, din maghiară, „ármingyin”. Tradiţia spune că de Arminden se pun ramuri verzi la porţi, ca să aducă noroc şi belșug şi să protejeze de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice.
Arminden era numit şi un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu sau panglici. Tradiţia spune că tinerii la sate tăiau din pădure cel mai înalt brad sau fag, pe care îl curățau de crengi şi îl împodobeau. Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului, după care urma întrecerea tinerilor care puneau rămăşag pe care dintre ei va putea să se urce până în vârful copacului. Acest frumos obicei îl au și germanii şi îl numesc „Maibaum”, iar francezii „arbre de mai”. La germani, în Walpurgisnach – noaptea sfintei Walpurgii, de 30 aprilie – 1 mai, se auzeau împușcături în aer, zbârnâitul pietrelor aruncate din praştii şi chiuitul oamenilor care cutreierau ogoarele, scrie Gheorghe F. Ciaușanu, preot, doctor în teologie şi profesor.
În Transilvania în special se ţin şi azi aşa numitele maialuri (sau maifest la sași), sărbători în aer liber, cu muzică, jocuri, mâncare și dans, organizate la început de mai mai ales de către elevii care celebrează frumusețea primăverii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!