De la sediul de campanie de pe Corso, candidatul UDMR transmite că „una dintre cele mai mari provocări în domeniul protecției mediului este cum vor evolua obiceiurile de cumpărare și de consum ale consumatorilor, astfel încât să putem vorbi de o dezvoltare durabilă”. Cseke vine cu propunerea delimitării unei „străzi verzi” în Oradea, pe care ar avea loc numai acei operatori economici care oferă soluții ecologice prin produsele sau serviciile lor, în sensul că acestea sunt prietenoase cu natura, sunt produse locale, sunt ambalate simplu, in materiale biodegradabile – hârtie refolosibilă, săpun produs local, vopsea cu factor înalt de protejare a mediului etc.

Beneficiul propus ar fi ca municipalitatea să le ofere reduceri de impozite și alte beneficii, pentru a susține inovația și conștientizarea necesității de a proteja mediul. Complementar, el propune și introducerea unei „etichete ecologice” pentru operatori economici. În baza acesteia s-ar acorda puncte operatorilor economici în funcție de cum răspund, în activitatea lor, la necesitatea conștientizării protecției mediului și pentru necesitatea dezvoltării durabile. Spre exemplu, s-ar cuantifica în această etichetă folosirea de soluții economice pentru iluminat, utilizarea de produse locale în procesul de producție sau utilizarea deternegenților ecologici pentru curățenie. Cseke consideră că „etciheta ecologică” ar trebuie să implice, de asemenea, „niște reduceri acordate de către autoritatea locală, ca răspuns la responsabilitatea ecologică a operatorilor economici”.

Rețea de piste, nu tronsoane disparate

Candidatul susține, de asemenea, că existența unei rețele unice de piste velo este necesară, având în vedere că tot mai mulți orădeni utilizează bicicleta sau trotineta în deplasările cotidiene. „Din păcate, la implementarea diverselor proiecte pe fonduri europene, s-au executat piste de biciclete doar pe lungimea imobilului cuprins în proiect, de aceea azi nu avem în Oradea, o rețea interconectată de piste de biciclete”.
Cseke supralicitează, susținând că Oradea ar trebui să introducă „tichetul Velo” după model francez, care poate fi folosit la cursuri de instruire pentu mers cu bicicleta, folosirea bicicletelor publice, utilizarea parcărilor de biciclete, reparația acestora.

Reabilitarea și amenajarea de parcuri și spații verzi
„Într-o zi toridă de august, la nivelului solului unei străzi asfaltate, fără copaci, pot exista chiar și 70 de grade, în timp ce sub umbra unui copac sunt maxim 30 de grade”, insistă Cseke. De asemenea, el spune că un copil mic resimte altfel decât un adult canicula: „dacă ne plimbăm cu copilul mic la 35 de grade prin oraș, el fiind la 1 metru înălțime de sol, se va plimba la 50 de grade”.

Ca urmare, zice că „este nevoie de extinderea spațiilor verzi și a numărului de copaci, acestea influențează pozitiv sentimentul de confort al cetățenilor, reduc stresul de caniculă și poluarea aerului”. După un model la modă în țările nordice, Cseke consideră că ar merge și la Oradea înființarea de grădini comunitare, pe terenuri ale orașului care să fie cultivate în comun de către orădeni. El vede malul Peței ca un teren portivit pentru asta.

Destinatarii proiectului: orădeni, tineri activi, persoane și societatea civilă, familii fără grădină proprie, grupe de grădiniță și școlari, studenți de la facultatea de specialitate, pensionari.
O altă propunere vizează crearea de culoare verzi care să limiteze emisiile poluante și să ofere cadru natural. În opinia sa, ar fi potrivită plantarea de flori sălbatice în spațiul despărțitor al căii Borșului și ecosisteme mici în sensurile giratorii. Modele similare sunt funcționale în Germania, Franța, Olanda și Belgia, spune Cseke.

De asemenea, „pentru limitarea poluării fonice rutiere propunem amenajarea de ziduri/pereți verzi, cu plante, în zonele aglomerate ale orașului, mai ales acolo unde între blocurile, respectiv casele cetățenilor și drumul public nu există nimic, cum ar fi centura orașului sau Calea Aradului”, mai spune el.

Vinerea fără plastic

Ultima sa popunere se adresează școlilor orădene, cărora le aruncă provocarea de a realiza „vinerea fără plastic”: „ziua de vineri ar însemna excluderea folosirii în școli a tuturor materialelor de plastic, am educa copiii și părinții lor în sensul constientizării necesității protejării mediului. Vineri nu s-ar putea cumpăra răcoritoare în PET-uri, copiii ar folosi pahare de hârtie, în locul pungilor de plastic s-ar utiliza cutie pentru gustare și șervețele din textil. „Vineri fără plastic în școli” i-ar îndruma nu numai pe copii, dar și pe părinți, bunici și pedagogi spre protejarea mediului înconjurător”.