Discuțiile despre comasarea comunelor, a orașelor și a județelor au revenit în prim-plan în luna noiembrie, după ce PSD a anunțat un plan concret de reorganizare a țării. Principala țintă a proiectului se referă la reducerea cheltuielilor statului și crearea unor administrații locale care să se poată susține financiar singure. Potrivit datelor prezentate de coordonatorul grupului de lucru din PSD, Dragoș Benea, mai mult de jumătate dintre orașele din România nu mai ating în prezent pragul legal de 10.000 de locuitori.

Care sunt principalele obiective în planul pregătit de PSD

„Două sunt obiectivele reformei administrativ-teritoriale: reducerea substanțială a cheltuielilor cu aparatul administrativ şi creşterea calității serviciilor publice, pe termen mediu şi lung – pentru asta plătesc, de fapt, cetățenii. Am subliniat asta odată cu prima întrunire, în cadru oficial, a grupului de lucru din PSD: e de datoria mea să reiterez, inclusiv în prezenta postare, că localitățile nu vor dispărea, satul rămâne pentru că nu modificăm arhitectura administrativă consacrată de Constituție, dar pot dispărea între 15 şi 18.000 de aleşi locali (primari, viceprimari şi consilieri). Au trecut doar câteva zile de la conferința de presă de luni, când am anunțat criteriile asupra cărora am căzut de acord pentru pregătirea şi demararea reformei administrativ-teritoriale, că au şi apărut inevitabilii ipocriți de serviciu.” a transmis președintele PSD Bacău, Dragoș Benea, pe pagina sa de socializare.

Proiectul aflat în lucru analizează unirea localităților mici, astfel încât primăriile să nu mai depindă exclusiv de banii trimiși de la București. Pentru comune, există trei variante de lucru. Prima vizează unirea comunelor care au sub 1.500 de locuitori, a doua vizează comunele cu sub 3.000 de locuitori, iar varianta extinsă propune comasarea tuturor comunelor care au mai puțin de 5.000 de locuitori. Fiecare localitate urmează să fie evaluată de comitete județene pe baza a șase criterii clare, respectiv numărul de locuitori, puterea economică, capacitatea administrativă, legăturile de transport, accesul la servicii publice și sustenabilitatea financiară.

„În acest moment, la Ministerul Dezvoltării există o inițiativă privind comasarea voluntară, prinsă de altfel în programul de guvernare: nu sunt două proiecte aflate în competiție, ele vor merge în paralel. Comasarea voluntară presupune inclusiv organizarea de referendumuri locale şi pornind de la precedentul fostului guvern, când aceeaşi comasare voluntară nu a dat roadele scontate, eu personal sunt mai degrabă sceptic că primarii vor fi dispuşi să renunțe de bună voie la propriul statut politico-administrativ. Am propus ca în fiecare județ să se constituie comitete pentru reorganizare, coordonate de Instituțiile Prefectului, din care vor face parte instituțiile deconcentrate cu atribuții şi responsabilități pe acest subiect.” a mai precizat Benea în postare.

Coordonatorul grupului de lucru al PSD, eurodeputatul Dragoș Benea, afirmă că schimbarea trebuie făcută la toate nivelurile pentru a avea succes.

Într-un interviu pentru G4Media, acesta a declarat că, dacă nu este atacată și reforma județelor, demersul este inutil și mai bine nu ar mai fi început. Benea a mai spus că în România ar trebui să se facă în 20 de săptămâni ceea ce nu s-a făcut în ultimii 20 de ani, pe baza unor criterii complet apolitice.

Reforma nu se oprește însă la nivelul satelor și al orașelor. În discuțiile purtate se invocă și reducerea actualului număr de 41 de județe. Una dintre variantele vehiculate în spațiul public prevede păstrarea a doar 15 județe mari, organizate după modelul Curților de Apel. Dacă se va ajunge la aplicarea acestui principiu, județele Bihor și Satu Mare ar urma să fie comasate, iar Timiș, Arad și Caraș Severin se vor uni într-o singură entitate.

Liderul social-democrat Sorin Grindeanu a confirmat că partidul își asumă eventualele pierderi electorale generate de aceste măsuri. Potrivit informațiilor publicate de Digi24, Grindeanu a dezvăluit că a fost deja contactat de doi președinți de consilii județene care și-ar fi exprimat intenția de unire volontară a județelor, fiind vorba de Ialomița și Călărași.

„Am fost sunat de doi președinți de consilii județene din sudul țării, de la Ialomița, Marian Pavel, și de la Călărași, Vasile Iliuță. Am stat de vorbă și mi-au spus că nu mai stau după ce facem noi și că ei vor să își unească județele. Sunt două județe mici, de 200 și ceva de mii de locuitori, care nu fac față la ceea ce se întâmplă acum.” a declarat Grindeanu, citat de stiripesurse.ro. Ce părere are Președintele României

La rândul său, Președintele Nicușor Dan este de părere că actuala împărțire a țării este depășită și nu mai corespunde realităților economice. Totuși, șeful statului consideră că o astfel de modificare de mare anvergură în privința unităților administrativ- terioriale din România are nevoie de o dezbatere largă, cu specialiști în economie și sociologie, fiind este sceptic că aceste schimbări se vor putea produce până la alegerile din 2028.

În Parlament, liberalii și USR-iștii cer ca discuțiile să se mute din zona declarațiilor în cea a legilor. Deputatul PNL Alexandru Muraru a subliniat, citat de Bursa, că reorganizarea trebuie să treacă de la stadiul de discurs la decizii concrete. Cele două partide au propus înființarea unei comisii parlamentare speciale care să redacteze legislația aferentă acestei modificări.