Direcţia Naţională Anticorupţie a postat, pe site-ul propriu, comunicatul privind faptul că Serviciul Teritorial Oradea a dispus trimiterea în judecată a dosarului „Beiuş”. Inculpaţi sunt primarul beiuşean Domocoş Adrian (arestat preventiv), administratorul Episcopiei Greco Catolice Oradea – Constantin Ovidiu (aflat sub control judiciar), episcopul Virgil Bercea, contabila Episcopiei – Iambor Emilia, administratorul de societate comercială Bunea Laurenţiu şi cinci funcţionari din cadrul Primăriei Beiuş: Blaga Daniela şi Morgovan Florin (ambii de la Biroul Impozite şi Taxe), Uşvat Ioan (şef Compartiment Urbanism), Mateaş Viorel (secretar) şi Petruţ Crina (auditor).
În rechizitoriu, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: în perioada 2011-2014, primarul Domocoş a pretins şi primit de la o persoană din conducerea Bisericii Greco-Catolice Beiuş un imobil, proprietatea bisericii, cu titlu de concesiune pentru o perioadă de 29 ani, în favoarea societăţii comerciale Alge Dom Com SRL Beiuş.
Pentru acest „serviciu”, inculpatul a promis că va ajuta şi va susţine interesele bisericii greco-catolice pe raza sa de competenţă, în sensul că îi va asigura protecţie şi o va favoriza, prin neîndeplinirea atribuţiilor de primar; va sprijini biserica greco-catolică să beneficieze în continuare de scutiri de impozite pentru clădirile proprietatea unităţii de cult, situate în Beiuş; nu va aplica sancţiuni contravenţionale pentru faţadele deteriorate ale clădirilor proprietatea acesteia.
În perioada iunie-august 2014, primarul Domocoş a pretins şi primit de la reprezentanţii Episcopiei Greco-Catolicea, Bercea Virgil şi Constantin Ovidiu , un imobil, proprietatea bisericii, printr-un contract de parteneriat pe o perioadă de 25+5 ani, în favoarea aceleaşi societăţi comerciale pe care o controla.
De data aceasta, inculpatul Domocoş, pe lângă faptul că trebuia să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, în sensul arătat mai sus, a promis că va elibera o autorizaţie de funcţionare pentru un magazin de comercializare a peştelui, aflat în proprietatea Episcopiei.
În perioada 2009 – 2014, inculpatul Domocoş împreună cu inculpaţii Blaga Daniela şi Morgovan Florin nu au întreprins niciun demers pentru impozitarea şi impunerea din oficiu a clădirilor aflate în proprietatea bisericii greco-catolice, pe raza municipiului Beiuş, cunoscând că sunt folosite de proprietar pentru a desfăşura activităţi economice.
În acest sens, Domocoş nu a dispus niciun control sau inspecţie fiscală, iar ceilalţi doi funcţionari nu au solicitat niciodată acest lucru, cauzând astfel Primăriei Beiuş o pagubă de 329.231 lei concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit pentru biserica greco-catolică. La momentul solicitării reprezentanţilor bisericii greco-catolice de a li se elibera certificate fiscale aferente situaţiei fiscale ale imobilelor deţinute în proprietate, inculpaţii au creat poziţii ale respectivelor imobile în baza de date a Primăriei Beiuş – Biroul Impozite şi Taxe, fără a avea depuse în acest sens înscrisuri aferente (CF, contracte, acte de proprietate, declaraţii fiscale).
În aceeaşi perioadă, în urma înţelegerii infracţionale cu reprezentanţii primăriei, reprezentanţii bisericii greco-catolice – Bercea Virgil şi Constantin Ovidiu – beneficiind de ajutorul inculpatei Iambor Emilia, nu au întreprins măsuri pentru a întocmi şi depune la Primăria Beiuş declaraţiile fiscale aferente clădirilor aflate în proprietatea bisericii, folosite pentru desfăşurarea de activităţi economice, cu toate că unitatea de cult încasase în perioada 2009-2014 circa 1.200.000 lei din închirierea celor 51 spaţii comerciale şi locative deţinute în Beiuş.
Pe 5 decembrie 2013, Constantin Ovidiu, pentru ca biserica greco-catolică să beneficieze în continuare de scutiri de impozite, a depus la Biroul de Impozite şi Taxe o declaraţie fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădiri în cazul contribuabililor persoane juridice, aferentă unui singur apartament situat în Beiuş (deşi deţineau 51 spaţii), prin care a declarat necorespunzător adevărului, faptul că spaţiul locativ în cauză nu este folosit pentru desfăşurarea de activităţi economice, deşi această clădire era închiriată contra sumei de 180 lei/lună, chiar de inculpatul în cauză. Declaraţia respectivă a fost întocmită împreună cu Iambor Emilia.
În perioada 2012 – 2014, în urma înţelegerii infracţionale cu reprezentanţii bisericii greco-catolice, primarul Domocoş şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul că a permis ca magazinul de comercializare a peştelui, proprietatea Episcopiei, să funcţioneze fără autorizaţie eliberată de Primărie, creând astfel o pagubă instituţiei publice în cuantum de 420 lei concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit pentru biserica greco-catolică.
La datele de 18 iunie respectiv 28 noiembrie 2014, primarul Domocoş şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul că a semnat şi eliberat, în favoarea Alge Dom Com, două autorizaţii de construcţie cu nerespectarea prevederilor legale, pentru a justifica lucrări care fuseseră deja executate la imobilul primit mită de primar aflat în zona de protecţie a monumentului „Fosta şcoală civilă medie greco-catolică de fete şi internatul pavelian de fete” şi pentru a justifica respectarea formală a legislaţiei specifice din domeniul construcţiilor. Aceste documente au fost semnate şi de secretarul Mateaş Viorel şi Uşvat Ioan, şef Urbanism, care au cunoscut că documentele respective fuseseră emise fără respectarea prevederilor legale.
Totodată, inculpaţii cunoşteau că autorizaţiile au la bază documente false şi constatări nereale (note de constatare şi certificate de urbanism), prin aceasta cauzând o vătămare intereselor legitime ale Primăriei Beiuş şi obţinând un folos necuvenit pentru Alge Dom Com.
Notele de constatare şi certificatele de urbanism respective, care atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului au fost întocmite de inculpatul Uşvat, fiind certificate prin semnătură de către inculpaţii Domocoş şi Mateaş Viorel.
În cazul notei de constatare din 10 iunie 2014, Uşvat Ioan a fost determinat de secretarul Primăriei Beiuş să ateste în cuprinsul ei împrejurări necorespunzătoare adevărului, cunoscând că la imobilul în cauză fuseseră deja executate lucrări.
Pe 7 noiembrie 2014, inculpatul Bunea Laurenţiu a întocmit şi depus la Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Bihor documentaţia aferentă proiectului „Reabilitare acoperiş şi faţade” în vederea eliberării avizului pentru autorizarea executării lucrărilor la clădirea mai sus precizată, ocazie cu care a declarat necorespunzător adevărului faptul că lucrările la imobilul în cauză nu erau începute sau efectuate şi documentaţia corespundea realităţii, în condiţiile în care lucrările se aflau în fază de execuţie încă din luna mai 2014.
Pe 19 noiembrie 2014, pe baza acestor documente false (care se refereau la autorizarea executării lucrărilor şi nu la intrarea în legalitate a construcţiei), Bunea Laurenţiu a determinat cu intenţie reprezentanţii DJC Bihor să elibereze avizul favorabil pentru beneficiarul Alge Dom Com.
În perioada 2011-2014, inculpatul Domocoş Adrian a reprezentat în fapt Alge Dom Com, desfăşurând activităţi şi operaţiuni financiare realizate ca acte de comerţ, specifice funcţiei de administrator de fapt al unei societăţi comerciale, incompatibilă cu funcţia de primar.
Astfel, fiind singurul factor decizional al societăţii în cauză, acesta a negociat în numele firmei, a încheiat şi semnat contracte, a achiziţionat marfă, a achitat sume de bani aferente, a facturat serviciile prestate şi a retras sume de bani din conturile bancare ale societăţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Pe 24 septembrie 2014, inculpata Petruţ Crina, cu ocazia audierii sale la DNA a susţinut în mod mincinos că nu cunoaşte niciunul dintre aspectele prezentate mai sus. S-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului pe bunurile imobile aparţinând inculpaţilor Domocoş Adrian, Constantin Ovidiu, Iambor Emilia, Blaga Daniela şi Morgovan Florin.
În cauză, procurorii au fost sprijiniţi tehnic de SRI Bihor.
În finalul comunicatului, DNA precizează că în această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!