România iliberală? Va aduce coaliția PSD-PNL-UDMR reformele necesare sau se va îngriji doar de clientela politică?

 

[eadvert]

Încă din momentul în care PNL și-a anunțat intenția de e începe discuțiile pentru formarea unui guvern cu PSD, au fost câteva voci care au atras atenția că o largă majoritate în Parlament, formată din partide care de-a lungul timpului au dovedit că nu au pus interesul cetățeanului pe primul loc, ar putea duce România spre modelele Ungaria și Polonia. „Democrație iliberală nu înseamnă neapărat să te ridice poliția și serviciile secrete de pe stradă, ca în Rusia: e suficient exemplul Ungariei politice și administrative, acolo unde un partid politic a modificat Constituția și legile astfel încât cu foarte mare greutate se mai poate produce o rotație la putere și a schimbat și mecanismele de funcționare a instituțiilor cheie”, avertizează Cristian Grosu, într-un editorial publicat de https://cursdeguvernare.ro/.

Am încercat să aflăm dacă ne îndreptăm spre o „Românie iliberală” sau dacă ne putem aștepta ca reformele promise să fie implementate, acum că există o majoritate confortabilă. La aceste întrebări ne-au răspuns trei analiști: Radu Albu Comănescu – doctor în Istorie și lector la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, George Jiglău – doctor în Științe Politice și lector la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj-Napoca și Valentin Naumescu – președintele think tankului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).

Există riscul iliberalismului?

„În mod rațional și obiectiv, niciunul din partidele intrate în această coaliție nu are motive să o direcționeze pe calea suveranismului și a naționalismului de care dau dovadă Ungaria și Polonia. Agenda lor ar trebui să fie în principal concentrată pe criza sanitară și pe măsurile economice care trebuie luate nu doar în legătură cu aceasta, ci și cu situația de deficit creată de guvernarea PSD în perioada 2017-2019. Dar nu este exclus să existe momente de derivă în care recursul la un discurs naționalist să apară, cel mai probabil din zona PSD”, ne-a spus Radu Albu Comănescu. „Și în Polonia și Ungaria avem partide aflate la guvernare, care au reușit să reziste 1-2-3 mandate, până când au ajuns să capete majorități suficient de mari încât să modifice Constituția. La noi nu zic că e exclus, dar asta nu pentru că avem acum guvenarea pe care o avem. Eu cred că există mai tot timpul pericolul unor politici ultraconservatoare, dar nu foarte ridicat. Există, pentru că societatea românească reacționează la stimuli de genul ăsta. Societatea românească e în continuare, bună parte din ea, nu foarte coerentă cu ea însăși și nu putem vorbi de un tot unitar, dar mare parte din societatea românească e în continuare mai degrabă într-o zonă conservatoare”, este de părere George Jiglău. El crede că aparția Alianței pentru Unirea Românilor ne dovedește faptul că există o masă critică, profund conservatoare, care poate fi activată cu un discurs ultraconservator și care să poată căpăta în final „suficientă tracțiune încât să ajungă să fie vizibilă în politici publice”.

„Nu par să aibă pe agendă chestiuni de legislație care să afecteze zona asta de drepturi și libertăți. Pe de altă parte, aceste două partide sunt mai degrabă conservatoare. Or fi ei liberali (PNL – n.red.), dar sunt mai degrabă conservatori. PSD își asumă că e un partid conservator. Partidele astea sunt așa tot timpul și dacă nu sunt în coaliție. Deci, dacă vroiau să treacă prin Parlament legi de genul ăsta o puteau face și dacă nu erau împreună la guvernare. Și totuși nu au făcut-o, chiar dacă din când în când au mai fost pe agenda publică momente de genul acesta când și PSD și PNL s-au raliat. De exemplu acea inițiativă când de la PMP a plecat povestea cu educația de gen în școli, care până la urmă a picat la curte după ce a contestat-o Iohannis. Dar și PSD și PNL au votat-o”, spune Jiglău. El consideră acest episod ca fiind mai degrabă o excepție a colaborării dintre cele două formațiuni pe astfel de subiecte și că nu ar exista, până acum, un efort concentrat din partea celor două partide, în această direcție.

„Apariția AUR, faptul că există acest partid s-ar putea să prevină cele două partide să apese prea tare pedala asta ultraconservatoare”, consideră George Jiglău.

Legat de posibilitatea revizuirii Constituției, despre care s-a tot vorbit în ultimele săptămâni, acest aspect nu este exclus, însă Jiglău consideră că la legea fundamentală se mai poate lucra. „La Constituție se poate umbla din când în când. Se poate duce într-o direcție mai bună. Ar fi o ocazie bună să scăpăm de povestea aia cu Articolul 1 din Constituție cu «România stat național», când avem UDMR la guvernare”, subliniază George Jiglău.

Mai mult, deși președintele a girat această coaliție, Jiglău crede că tot el ar putea fi cel care să nu lase partidele să meargă într-o direcție în care anumite libertăți ar putea fi îngrădite prin legi. „El (președintele Iohannis – n.red.) are sau își construiește un profil european, poate cu ceva ambiții personale după ce își termină mandatul și are de asemenea o relație bună cu liderii europeni, pe care nu își permite să o strice, ducându-se dintr-o dată spre Orbán, Kaczyński sau alții asemenea. Și dacă ne amintim, el a fost primul politician român care și-a asumat la început de mandat o poziție deschisă, favorabilă comunității LGBT, până la USR. Care a avut o poziție progresistă așa ca la carte, ceea ce a pus în dificultate, la momentul respectiv, mai ales PNL-ul din care venea, care s-a abținut să meargă așa cu președintele, cu atât mai mult celelalte partide, PSD și ce mai aveam atunci. Faptul că coaliția asta se naște cu binecuvântarea președintelui, cred că ne previne cumva să ne temem prea tare că am putea să ne ducem într-o direcție de genul ăsta”, subliniază George Jiglău. Acesta adaugă că în ciuda derapajelor din ultima vreme, președintele Iohannis a fost în permanență într-o zonă liberală pe zona de valori și pro-european, fără să dea vreodată un semn de ambiguitate în acest sens.

Ce ne poate salva de iliberalism

Cei cu care am vorbit consideră aproape în unanimitate că motivul pentru care România are șanse mai mici să ajungă în situația Ungariei sau Poloniei este faptul că PNL și PSD sunt două partide diferite, aflate într-o permanentă competiție. Mai mult, istoria ne-a dovedit, de prea multe ori, că alianțele politice nu sunt făcute să reziste în România. „Este o coaliție care trebuie privită cu prudență și circumspecție, ținând cont de interesele rivale ale membrilor, de trecutul recent în termen de agresivitate electorală, de diferențele de electorat și mai ales de competiția tacită pentru 2024″, consideră Comănescu. „În mod normal, rivalitatea dintre cele două partide principale poate duce oricând la o explozie a coaliției, dar nu este exclusă o conlucrare tocmai pe baza suspiciunii reciproce, în sensul ținerii sub control a celuilalt, până la momentul 2024″, a adăugat Radu Albu Comănescu.

„Trebuie să fim conștienți că și PSD și PNL au unele lucruri în comun, dar în general sunt două partide aflate în competiție unul cu celălalt, pentru resurse, pentru influență. Nu o văd rezistând până în 2024, cu toate lucrurile pozitive care sunt la început de coaliție: cu rotația, cu înțelegerea, cu oblăduirea președintelui, așa mai departe. Va fi o coaliție care va funcționa mai greu decât a funcționat cea care s-a spart, în care era un USR mai gălăgios”, subliniază Jiglău.

Reforme sau corupție?

Vestea bună e că analiștii cu care am discutat ne-au arătat că PSD și PNL sunt prea diferite pentru a se mobiliza și a se susține reciproc pe termen lung, astfel că șansele să guverneze suficient de mult pentru a face modificări la Constituție și legislative majore, care să ne ducă spre modelul țării vecine, sunt mici. Vestea proastă e că noua coaliție nu va lucra, cel mai probabil, nici la reformele necesare țării. Mai mult, analiștii se tem că motivul care i-a scos pe români în stradă în 2017 – corupția – ar putea fi „laitmotivul” noii guvernări. „Noua majoritate, centrată în jurul PSD ca principal partid al coaliției, va avea o serie întreagă de efecte negative pentru politica, economia, administrația și societatea românească, efecte care deja au început să se vadă. De la numirile în funcții ale unor personaje controversate și îndelung repudiate de alegătorii din 2019 și 2020 ai domnului Iohannis și ai PNL (Grindeanu, Firea, Ciolacu, Dâncu etc.), care au fost acum invitați la putere, până la blocarea reformelor în justiție, atenuarea sau încetarea combaterii corupției, populismul costisitor și contraperformant al PSD, „alba-neagra” cu certificatul verde, în condițiile în care toate țările civilizate ale Occidentului au impus măsuri ferme de stimulare a vaccinării, toate acestea și altele care vor urma vor trage România Europeană mult în urmă. Noua coaliție a lui Iohannis, PNL cu PSD, a fost prost primită și pe plan internațional, arătând cât de puțin te poți baza pe cuvintele, angajamentele și discursul electoral al liderilor politici români”, crede Valentin Naumescu, președintele think tankului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).

„Cu siguranță, guvernarea de la București nu va mai fi percepută din acest moment ca liberală și reformistă, ci mult mai conservatoare și mai populistă. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în justiție, dar sunt sceptic că această coaliție parlamentară se va conforma, de exemplu, deciziilor CJUE și va desființa SIIJ fără să o transforme într-o altă structură, sub un alt nume”, a adăugat Naumescu. „Personal, nu am așteptări ridicate cu privire la capacitatea de reformare și de implementare a reformelor, așa cum ele au fost angajate în 2020 de vechea coaliție; erau fundamentate pe corectarea distorsiunilor create de guvernarea PSD. Cu PSD la guvernare este cu atât mai puțin posibil să se revină asupra unor măsuri pe care acest partid le-a considerat «juste și echitabile», deși alterau statul de drept și au dezechilibrat economic România”, consideră Radu Albu Comănescu. Mai mult, urmările acestei guvernări ar putea avea efecte pe termen lung. „La anul, în martie 2022, urmează trei numiri la CCR și ne putem da seama de pe acum cam ce profil vor avea noii membri ai CCR, oricum dominată de o majoritate cu orientare pesedistă. Urmează și numirile în eșalonul doi al puterii și la agenții guvernamentale, iar primele semnale sunt cât se poate de proaste, cu figuri dubioase și contestate din trecut, care reapar în funcții importante”, subliniază Valentin Naumescu.

Cei trei analiști ne-au vorbit și despre urmările coalizării Partidului Național Liberal cu Partidul Social Democrat și ce rol ar putea juca Ilie Bolojan, președintele PNL Bihor, în viitorul partidului.