În contextul în care criza forţei de muncă din România este tot mai acută, ideile de a-i aduce pe românii din străinătate acasă sunt foarte variate. Ultima de acest gen, cea a ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, face furori şi a necesitat explicaţii din partea acestuia.

Marţi, 27 noiembrie, în cadrul conferinței „Criza forței de muncă – Corelarea sistemului de învățământ universitar cu piața muncii”, Teodorovici propunea miniştrilor de Finanţe din ţările UE, ca fiecărui muncitor să îi fie limitat dreptul de a lucra într-o țară, respectiv să se poată face doar pe o anumită perioadă.

„Permisul de muncă să fie același ca și timp, în toate statele. Nu ai voie după primul permis, să-ți reînnoiești dreptul de muncă, ca să fii obligat să migrezi, în Europa. Așa, dacă se duce în Germania și tot primește drept de muncă, nu o să se întoarcă cel care lucrează în Germania în veci în Croația, România sau de unde a plecat. Este o măsură discutată. Maxim cinci ani și «La revedere». După aceea te duci în altă țară și îți cauți loc de muncă”, a afirmat Eugen Teodorovici.

Explicaţii

Ulterior, acesta a explicat pe pagina sa de Facebook ce a vrut să zică. „Aceste declaraţii au fost făcute în contextul în care România se confruntă cu o criză acută de forţă de muncă, intenţia mea fiind aceea de a propune soluţii care să vină în sprijinul nostru al tuturor, atât din punct de vedere economic cât şi social. Nu am pus, nu pun şi nici nu voi pune vreodată în discuţie cele patru libertăţi fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană: libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalurilor.

Dar dacă o problemă nu este discutată la nivel european, toate celelalte state membre consideră că lucrurile sunt perfecte. Astfel, din România au plecat sute de mii de tineri către alte state, efectele fiind oportunităţi de dezvoltare diminuate, iar economia ţării noastre fiind afectată”, scrie Teodorovici.

De bună voie

Reacţiile românilor, mulţi dintre ei întorşi în România după ani buni de muncă în străinătate nu au întârziat să apară.

„Cred că e doar o tatonare. Cred că nu a gândit foarte bine ceea ce a spus. Pur şi simplu nu a analizat suficient. Este vorba şi de acordurile europene. Cui să-i impui să plece după câţiva ani? Asta nu-i o soluţie ca să-i faci pe români să se întoarcă acasă. Eu am fost plecată mai mulţi ani în străinătate şi am pornit de la munca de jos, ajungând manager. Dar m-am întors. Am vecini plecaţi la muncă în străinătate, care şi-a făcut case noi. Sunt sigură că şi ei se vor întoarce când se vor realiza financiar. Sufletul lor este aici”, este de părere Luminiţa Popa, manager Corporactive Consulting.

Respect şi apreciere

Sorina Bradea, manager la Romarketing şi Thomas Internaţional, ne-a povestit un fapt real, despre o româncă pe care a întâlnit-o la un hotel de lângă Londra şi ce ar determina-o să revină.

„Este vorba despre o fată care a terminat Management în Turism la Braşov. Pe perioada facultăţii a făcut practică la nişte pensiuni din Braşov. Am întrebat-o de ce a venit în Anglia, pentru că a căpătat o experienţă în România. Pentru salar? Mi-a spus că nu! După ce-şi scade toate cheltuielile, nu râmâne cu salariu mai mare ca în România.

«Aici sunt respectată. Nu este respectat doar clientul. Dacă clientul mă jigneşte, mă duc la manager şi i se spune că sunt un angajat, dar nu sunt servitorul lui. Aici, managementul îmi recunoaşte valoarea muncii. Nu financiar, ci prin comportament».

De aceea a plecat afară. Nu pentru salariu. Şi cred că este unul din lucrurile pe care trebuie să le învăţăm. Să respectăm omul. Să-i repectăm munca. Pentru că în foarte multe din industriile din România multe salarii sunt comparabile cu cele de afară”, a precizat Sorina Bradea.

Cotă din contribuţii

Dan Octavian, preşedintele Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB), crede că dacă s-ar aplica în practică declaraţiile lui Teodorovici nu ar fi prea bine pentru România.

„Foarte bine că s-a deschis o dezbatare pe această temă. Este un lucru pozitiv, însă soluţiile propuse vor duce, mai degrabă, la renunţarea cetăţeniei de către românii care au dublă cetăţenie. Cei mai mulţi şi-au cumpărat locuinţe prin intermediul unor credite pe perioadă îndelungată şi nu au cum să părăsească ţara de rezidenţă”, ne-a declarat Dan Octavian.

Acesta avansează şi o propunere potrivit căreia să se recompenseze ţările care au format mâna de lucru care, ulterior, a plecat în altă ţară.

„O măsură utilă şi necesară ar fi adoptarea unei directive europene care să permită ca o parte din taxele şi impozitele încasate de la un cetăţean din alt stat să fie distribuite către statul care l-a format. În felul acesta se recunoaşte existenţa costurilor de formare”, subliniază şeful AFB.

[related-post post_id=”2154347″]