Muzeul Orașului Oradea – Complex Cultural a lansat, luni, primul număr al anuarului acestei instituții, cu titlul „Acta Musei Varadiensis”. Prezentarea volumului a fost făcută în prezența a numeroşi istorici, dar şi a membrilor Consiliului Științific al muzeului, respectiv: prof. univ. dr. Aurel Chiriac, prof. univ. dr. Ioan Horga, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop şi prof. univ. dr. Sorin Şipoş. La eveniment au onorat invitaţia şi Alexandru Chituță, şef-secţie al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, dar şi Felix Marcu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca. Din motive de sănătate, directorul Muzeului Naţional al Banatului, Claudiu Ilaş, nu a putut să fie prezent, deşi a anunţat că va pariticpa la eveniment.

Rezultatele muncii ştiinţifice

În cele 322 de pagini de studii, articole și recenzii, specialiștii, dar și publicul iubitor de istorie, vor putea găsi o serie de articole de istorie veche, medie, modernă și contemporană, axate pe problematici ce țin de istoria politică, istoria militară, bisericească, culturală, urbană, de domeniul arhivisticii și restaurării, etc.

Ioan Ciorba, director adjunct al Muzeului Oraşului Oradea şi redactor-şef al anuarului, a amintit în deschiderea evenimentului faptul că există pe plan local o tradiţie destul de puternică în domeniul istoriei, anuarul „Acta Musei Varadiensis” înscriindu-se într-o serie de alte anuare care evidenţiază munca istoricilor orădeni, amintind anuarele Muzeului Ţării Crişurilor, sau cele ale Facultăţii de Istorie din Oradea. Trecutul orașului Oradea a fost abordat până în prezent de un mare număr de istorici, aparținând unor școli istorice diverse, aceștia făcând posibilă o mai bună înțelegere a mecanismelor care au stat la baza evoluției și transformărilor lui. Cea mai bună cale de a face cunoscute rezultatele muncii ştiinţifice este de a fi cuprinse într-un anuar, cel mai important, de altfel, proiect comun.

„Alături de contribuţia colegilor de la muzeu – muzeografi, restauratori, trebuie menţionat faptul că apariţia acestui anuar a fost posibilă şi ca urmare a colaborării cu alţii colegi din ţară sau din Oradea. O importantă contribuţie au avut-o colegii de la Muzeul Ţării Crişurilor, dar şi tineri istorici doctoranzi sau doctori în istorie şi colegi de la Arhivele Naţionale”, a precizat Ioan Ciorba.

Intenţia Muzeului Oraşului Oradea este de a iniţia parteneriate cu alte instituţii de învăţământ şi muzeale, astfel încât următoarele numere ale anuarelor să fie cât mai consistente şi cât mai bogate în conţinut.

Directorul Muzeului Oraşului Oradea, Angela Lupşea, a amintit faptul că instituţia pe care o conduce se află în perioada de finalizare a documentaţiei în vederea acreditării, astfel încât realizarea acestui anuar nu este întâmplătoare. S-a ales ziua de luni pentru lansare, deoarece tot luni, în şedinţa consiliului ştiinţific, urma să se discute despre documentaţia pentru acreditare dar şi detalii despre proiectele viitoare ale muzeului. „Acest anuar reprezintă iniţiativa colegilor mei şi a directorului adjunct Ioan Ciorba. Anuarul se prezintă într-o grafică nouă şi un concept nou, adaptate la identitatea vizuală a muzeului nostru”, a precizat Angela Lupşea.

Contribuţie colectivă

Aurel Chiriac, directorul Muzeului Ţării Crişurilor, este de părere, ca om care a lucrat pe tărâmul istoriei, într-o instituţie muzeală – Muzeul Ţării Crişurilor, din 1975 şi a participat într-o vreme la coordonarea anuarelor Muzeului Ţării Crişurilor (Crisia – publicaţia Secţiei de Istorie, Biharea – publicaţia Secţiilor de Etnografie şi Artă, respectiv Nymphaea, Folia Naturae Bihariae – anuarul Secţiei de Ştiinţele Naturii), că o nouă apariţie legată de o instituţie care s-a născut nu demult, nu poate decât să îl bucure. Şi asta pentru că dincolo de toate „rivalităţile” care există între instituţiile muzeale – nu doar aici, ci oriunde în lume – este o contribuţie ştiinţifică comună.

La aceata au lucrat nu doar istorici ai Muzeului Oraşului Oradea, ci şi cei ai Muzeului Ţării Crişurilor, colegi de la Arhivele Statului, de la Universitatea din Oradea, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, de la Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu şi chiar profesori de istorie din Oradea. „Acest anuar, din punctul meu de vedere, este o realizare care impune. Sunt 322 de pagini şi peste 50 de fotografii color şi alb negru, dar şi desene, nouă autori de la Muzeul Oraşului Oradea.

Din punct de vedere al designului, al esteticii, este un volum de foarte bună calitate. Dar sunt, într-adevăr şi câteva lucruri care trebuie discutate şi trebuie remediate, aspecte ce ţin de conturarea unui studiu ştiinţific care să fie cât mai aproape de perfecţiune, în ceea ce înseamnă modul de prezentare”.

Aurel Chirac a precizat că apreciază unele articole ca fiind importante pentru domnia sa, o selecţie subiectivă, dar în acelaşi timp o selecţie dictată de nevoia de a cunoaşte cât mai bine anumite perioade istorice, pentru că este vorba de Oradea în primul rând.

„Este important că acest anuar există, că reprezintă efortul unui colectiv. S-a pomenit de contribuţia Consiliului Științific al muzeului. În perspectivă, am dori să vedem volumul înainte de tipărire, pentru că aşa este corect. Asta nu înseamnă, însă, că tot ceea ce s-a realizat în acest anuar nu este de calitate. Vă felicit pentru această realizare şi vă doresc să continuaţi, să intraţi într-un ritm anual şi să vă axaţi în primul rând pe istoria oraşului Oradea, pentru că aici avem mult de recuperat”.

Distribuit gratuit

Anuarul „Acta Musei Varadiensis” va fi difuzat gratis, spre deosebire de anuarele Muzeului Ţării Crişurilor, care se dau contra cost sau la schimb, acestea fiind realizate din veniturile muzeului. Aurel Chiriac s-a oferit să ajute la distribuirea anuarului Muzeului Oraşului Oradea prin punerea la dispoziţie a unei liste de adrese de instituţii care fac schimb de cărţi, listă începută în 1976, anul când a început să apară anuarul Crisia.

Alexandru Chituță, şef-secţie al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, vine de aproape un an la Oradea, colaborând deja la mai multe evenimente cu Muzeul Oraşului Oradea. „Colaborarea muzeului din Oradea cu Muzeul Brukenthal nu este una întâmplătoare. La un muzeu nou, trebuie să începi cu începuturile muzeografiei româneşti. Aşa încât, dacă Muzeul Naţional Brukenthal este primul muzeu deschis în România, atunci cu siguranţă a fost ancora de care şi Muzeul Oraşului Oradea s-a legat. Contează întotdeauna pe ce drum alegi să mergi. Avem în mână un volum modern, care se înscrie într-o identitate vizuală nouă”.

Alexandru Chituţă a primit mai devreme câteva exemplare din acest anuar de la Ioan Ciorba, aşa încât le-a oferit şi domnia sa mai departe. La vernisarea în Germania, la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, a expoziţiei „Tezaur – Episcopia Tulcii”, pe care şi Muzeul Oraşului Oradea a găzduit-o, Alexandru Chituţă a donat anuarul „Acta Musei Varadiensis” bibliotecii de acolo. Alte două exemplare le-a donat la Galaţi şi la Bucureşti.

În viitorul apropiat, principalul scop al muzeului, în ceea ce priveşte anuarul, este de a-l difuza la principalele instituţii muzeale şi biblioteci din ţară, pentru ca munca muzeografilor să fie adusă la cunoştinţa celor interesaţi de cercetările lor.