S-a dus la stele să cânte în suita de îngeri, alături de alţi mari muzicieni. S-a dus în linişte, în somn, urcând treptele de nori în surdină, să nu deranjeze, modest aşa cum a fost, lăsându-ne cu amintirile, concertele, discurile, notele pe chitară…

Artistul a făcut stop cardiac în somn, în Călăraşi. După cum scria prietenilor pe Facebook soţia sa, Dana Andrei-Aldea, artistul a dorit să fie incinerat, ca să îl poată lua cu ea acasă. „NU MAI E începând cu 18 ianuarie 2020. ESTE, pentru că eu îl voi căra cu mine peste tot”, a mai scris soţia îndurerată.

Compozitor şi poliinstrumentist, a ales să se întoarcă în ţară, la Oradea, după 33 de ani, în 2014. Stabilit de zeci de ani în Germania, unde şi-a deschis un studio de înregistrări, Dan Andrei Aldea a revenit cu un concert la Filarmonica din Oradea, concert pe care mulţi fani de-ai săi nu credeau că îl vor mai apuca vreodată. „Sunt în Oradea şi nu în Bucureşti, unde se aştepta toată lumea, deoarece familia soţiei mele e în Oradea şi sunt, practic, ca acasă. Mai e adevărat că sunt în inimă ca acasă deoarece familia dinspre mama mea se trage din zona Salonta, Tinca, lângă Oradea. Deci mă simt şi cu sufletul puţin acasă. Oraşul Oradea m-a impresionat foarte plăcut”, spunea atunci liderul formaţiei Sfinx într-o conferinţă de presă.

Când s-a întors în ţară nu a dorit să reînvie formaţia sa. „Consider că muzica trupei Sfinx a însemnat foarte mult pentru publicul de atunci. Mie nu îmi plac supele reîncălzite şi nu ar avea niciun sens muzical pentru mine. Eu trăiesc acum”, a spus atunci Aldea. A absolvit Conservatorul la secţia vioară, dar s-a îndrăgostit de chitară după ce a ascultat la Radio Luxemburg piesa „You Really Got Me”, a celor de la The Kinks. A studiat chitara „ca la Conservator”. „Eu nu am studiat cum cântă chitaristul cutare, ci ca la Conservator. Am studiat chitara serios. Nu am fost influenţat de ce cântă chitariştii vestici. Vroiam să cânt muzica pe care o aveam în cap”, mărturisea artistul.

De când a revenit în ţară a fost invitat la multe festivaluri, a susţinut concerte în Oradea dar şi în ţară, urcând de multe ori pe scenă alături de artişti de care îl legau prietenii de o viaţă, precum Nicu Covaci sau Mircea Baniciu. În 2016, a cântat la Oradea, pe scena Galei UNITER cele două cântece despre care spunea că sunt cele două succese ale sale în viaţă, „Om bun” şi „Cântecul bufonului”, cel din urmă făcând parte din spectacolul „A douăsprezecea noapte” de Shakespeare. „Piesa îi gata / Trag oblonul / Hei ce ploaie e afară…” Drum lin, maestre!