S-au rugat să scăpăm de pârjol

„Totul e pârjolit, că dacă nu a mai plouat de atâta timp. Nu mai e apă nici pentru vite, nu mai au apă nici râurile. Eu am acasă o fântână și reușesc să mai scot pentru a uda grădina, dar ceilalți, care nu au, ei de unde să mai ude? La porumb, frunzele au început să se ”. E una dintre problemele cu care se confruntă majoritatea bihorenilor. În speranţa că vor putea aduce ploaia, preoţii din mai multe biserici din Bihor, şi din ţară au ţinut în ultimele săptămâni slujbe pentru a veni de hac secetei. S-a întâmplat după ce capii Bisericii Ortodoxe au cerut preoților să oficieze asemenea slujbe.

Specialiştii Direcţiei Agricole Bihor au pus Bihorul pe harta celor mai lovite judeţe de secetă alături de Satu Mare şi Arad.

Fermierii bihoreni cred că producţia de grâu din acest an va fi în medie cu 30% mai mică. În cazul în care fermierii nu au aplicat tehnologia şi nu au făcut tratamentele fito-sanitare la timp, se anticipează că producţia ar putea fi înjumătăţită. Dacă unii mizau pe producţii de 5000 de kilograme/ha, la grâu se pot aştepta şi la producţii de 2.500-2.800 kg. 22 de cursuri de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri au debitele de câteva ori mai mici decât cele normale pentru această perioadă. Pentru a înregistra o situaţie normălă sunt necesare precipitaţii de 5 ori mai multe numeric şi cantitativ decât cele care au căzut până acum.

După măsurători, specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri spun că pe Crişul repede curg 6,5 metri cubi pe secundă şi în mod normal ar trebui să fie undeva la 13, 14 metri cubi pe secundă, pe Crişul Negru, la Zerind, debitul este de 5,5 metri cubi pe secundă, faţă de 20 de metri cubi pe secundă, cât ar fi normal, pe Crişul Alb, la Chişineu-Criş, debitul este de 1.84 m3/s, faţă de media multianuală de 14.9 m3/s. Cele 155 milioane de metri cubi de apă din lacurile de acumulare pot asigura necesarul de apă în perioada următoare, însă specialiştii Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri îndeamnă populaţia să nu facă risipă de apă.