O cuvântare cu unde de reproş faţă de culturnici, dar şi de ataşament faţă de cei pătrunşi de spiritul eminescian, a avut miercuri scriitorul Ioan Pop, invitat la Ziua Colegiului Eminescu în calitate de custode al Muzeului «Iosif Vulcan».
„E greu să vorbeşti de Eminescu în mod festiv, fiindcă el nu a scris sau trăit în mod festiv. Rolul educatorilor nu e de a ne speria de Eminescu, ci de a ne apropia de el. E grav că ne îndepărtăm de Eminescu şi de cultură. E una să-ţi placă Eminescu şi alta e când trebuie să dai Bacalaureatul din el”, a atenţionat Ioan Pop.
Aceasta în contextul în care am auzit liceeni din alte părţi bucurându-se că Eminescu nu a mai trăit încă „vreo doi-trei ani”, fiindcă „s-ar fi încărcat” şi mai mult programa şcolară.
„Foarte important, Eminescu a fost creator de limbă română când încă nu exista uzanţă poetică. Singurii creatori autorizaţi de limbă sunt scriitorii. Ori noi avem o cultură tânără, de circa 200 de ani, şi încă învăţăm stilurile şi exprimările. Nichita Stănescu spune foarte bine că «limba română e patria mea». Evident că o Cultură Naţională nu se face într-o singură zi, ci în 365”, a continuat Ioan Pop.
Cunoscut ca un critic al răutăţilor dintre unii oameni de cultură, Ioan Pop a profitat pentru a aminti că Iosif Vulcan „i-a răspuns cu o genialitate a generozităţii lui Eminescu” şi că „a ştiut să-l cultive pe cel de la care avea de învăţat şi admirat”.
Omagiu, străzile pustii
În finalul intervenţiei sale, Ioan Pop a lecturat şi dintr-o scrisoare dedicată metaforic lui Eminescu: „Am ajuns să vă sărbătorim mai mult decât să vă citim…”. În aceeaşi scrisoare, ca variantă de aniversare eminesciană s-a propus una total dez-festivizată: „Pe 15 ianuarie şi 15 iunie poate ar trebui să ne închidem în biblioteci, străzile pustii fiind un omagiu mai potrivit”.
Ioan Pop a împărţit apoi exemplare ale cărţii din care a citit la elevi eminenţi ai Colegiului Eminescu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!