Consiliul și Parlamentul european au încheiat săptămâna trecută un acord privind salariile minime la nivel european. Acordul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există salarii minime legale. Pentru șase state UE, unde nu există salarii minime – Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia – nu va fi obligatorie aplicarea directivei.

[eadvert]

Cadrul general pentru stabilirea salariilor minime la nivel european prevede crearea unui cadru procedural pentru a stabili și actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele țări care utilizează un mecanism de indexare automată).

Partenerii sociali vor trebui implicați în procedurile de stabilire și actualizare a salariului minim legal. Vor trebui promovate negocieri colective privind stabilirea salariilor. În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali. Țările UE vor fi obligate să instituie un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii.

Efecte

Reprezentanții CE sunt de părere că printre efectele pozitive ale introducerii „salariului minim european” se află: stoparea migrației forței de muncă; îmbunătățirea nivelului de trai; crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă; promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor; un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale; acces efectiv la protecția salariului minim.

Introducerea „salariului minim european” va avea și posibile efecte negative. Firmele care nu pot susține creșterea salarială ar putea fi închise. Multinaționalele ar putea migra în alte state non-UE unde forța de muncă este mai ieftină. Ar putea crește inflația.

Clarificări

Reprezentanții Parlamentului european țin să facă unele precizări vizavi de unele discuții apărute în spațiul public vizavi de creșterea salariului minim. În primul rând, nu este stabilită o valoare a salariului minim brut la nivel european. Salariul minim nu va avea aceeași valoare în toate statele membre. Nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut. Directiva urmează să fie adoptată în cursul anului 2022, ea stabilind un cadru pentru salariile minime și nu un salariu minim european. Va exista o perioadă de transpunere de 2 ani pentru statele membre. Salariul minim european, specific fiecărui stat, nu va fi plătit/asigurat din fonduri europene, ci de către angajator.

Poziția CNIPMMR

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti. CNIPMMR nu se opune creșterii salariului minim atâta vreme cât se păstrează valoarea impozitului pe salarii și CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 lei/lună, ca o modalitate de creştere a veniturilor salariale. Fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, mecanism similar salariului minim pe economie aplicat în sectorul construcţiilor sau scutirile de taxe din sectorul agricultură și industria alimentară.

Acordul prevede că pentru evaluarea adecvării salariului minim, țările UE „pot stabili un coș de bunuri și servicii la prețuri reale”. CNIPMMR reamintește că Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, prevede: „Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale”.

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent se stabileşte anual de către Institutul Naţional de Statistică, dar acesta nu a stabilit valoare acestuia în ultimii 2 ani, invocând inadvertențe ale legii.

CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie având la bază următorii piloni: solidaritatea – creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri; competitivitatea – creșterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti; sustenabilitatea – evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii; complementaritatea – salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic.

Ce spun sindicatele

Potrivit datelor Eurostat, salariul minim pe economie în România este 2.300 de lei, circa 461 de euro brut lunar, la un nivel de 42% faţă de media europeană de 1.100 de euro brut lunar. Prețurile sunt însă comparabile cu cele din UE. Reprezentanții sindicatelor sunt de părere că ar trebui stabilit un salariu minim unitar la nivelul UE și nu salarii minime pentru fiecare țară în parte.

„Inițial se vorbea despre un salariu minim la nivel de UE. Acum au dat-o la întors și vor salarii minime pentru fiecare țară în parte. Nu va fi bine dacă se lasă stabilirea salariului minim la latitudinea fiecărei țări. Plătim prețuri aproape la fel, iar salariile la noi sunt mult mai mici. Inevitabil vor trebui crescute salariile, pentru că forța de muncă este tot mai puțină”, este de părere Nicolae Morgovan, liderul Blocului Național Sindical Filiala Bihor.