Sâmbătă se inaugurează traseul memorial-tematic Calea Partizanilor din Apuseni, primul de acest tip din România

Prin cuvinte și imagini, traseul memorial-tematic Calea Partizanilor din Apuseni readuce epopeea Grupului „Șușman” acolo unde ea s-a petrecut: prin pădurile, văile, poienile și peșterile Apusenilor. Într-un fel, Calea Partizanilor este o drumeție pe cărările unui fragment de istorie locală – tumultoasă, tragică, traumatizantă – care va mărturisi celor care o vor parcurge despre importanța memoriei ca unul dintre fundamentele identității și ale libertății.

Traseul va fi inaugurat sâmbătă, 5 octombrie. Între orele 10:00 – 13:00 va avea loc o drumeție de dificultate medie, cu participare liberă, cu pornire de la Troița Grupului „Șușman” (DJ Răchițele-Doda Pilii, în amonte de Valea Firei). De la ora 13:30 se va oficia o slujbă religioasă și vor avea loc scurte cuvântări la Troiță. De la ora 15 va fi prânzul partizanilor.

La eveniment vor participa Înaltpresfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului și Alteța Sa Regală Principesa Sofia.

„Amintim că în 18 decembrie 1925, Teodor Șușman, liderul de mai târziu al grupului de partizani de la Răchițele, era primit în audiență, ca reprezentant al moților, de Regele Ferdinand al României, străbunicul Principesei Sofia. După acea întâlnire, mult mediatizată în epocă, satele din Apuseni aveau să fie împroprietărite cu păduri și pășuni”, anunţă Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni.

Calea Partizanilor din Apuseni este un traseu memorial-tematic, primul de acest tip din România, și va face parte din Ecomuzeul Țării Moților. Se întinde pe distanța a 10 km, având o formă de circuit, și este presărat de 9 popasuri/panouri care surprind secvențe din povestea Grupului „Șușman” și a moților ce s-au opus dictaturii comuniste. Traseul trece prin locuri ale memoriei în care s-a luptat și s-a murit cu arma în mână, intersectând, deopotrivă, peisaje și fenomene carstice spectaculoase.

Calea Partizanilor beneficiază și de suport digital: hartă GPS interactivă și ilustrări audio aferente fiecărui popas, acestea fiind realizate de regizorul Nicolae Mărgineanu și actrița Maria Ploae.

Complementar traseului, evocarea rezistenței anticomuniste este realizată prin reconstituirea unui adăpost montan, cel folosit de membrii ai Grupului „Șușman” în perioada noiembrie 1951-aprilie 1952 și care a fost amplasat la Piciorul Bătrânii, lângă Poiana Călineasa. Coliba partizanilor este refăcută în același spațiu al memoriei care găzduiește mormântul lui Teodor Șușman și Troița comemorativă.

Obiectivul memorial-turistic a fost realizat de Constantin și Carmen Șușman și de Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni, Fundația „Corneliu Coposu”, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Asociația Voluntarilor din Ciucea. Proiectul beneficiează de susținerea financiară a Consiliului Județean Cluj și a mai multor donatori (persoane fizice, societăți comerciale, asociații).