OK-ul guvermanental pentru explorare şi exploatare de produse petroliere, inclusiv gaze de şist, a pus autorităţile locale pe jar. Primăria din Sânmartin, comună care ar avea cel mai mult de suferit dat fiind profilul său predominant turistic-balnear, pregăteşte un referendum pentru interzicerea oricăror activităţi de acest gen, ne-a spus viceprimarul Nicolae Leuce.
Ca arşi
Aprobarea acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în aşa numitul perimetru EX – 3 Băile Felix, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi East West Petroleum Corp, a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri. De atunci, edilii comunei gândesc strategii de a opri tăvălugul hidrocarburilor, mai ales de teamă că acestea vor contamina şi distruge resursa de apă geotermală pe care se beazează explozia economică a zonei.
„Nu este deloc în regulă să dai acord de explorare pentru produse petroliere acolo unde ai dat deja acord pentru prospecţiuni de apă geotermală. Verificăm şi pregătim procedura pentru referendum pentru interzicerea explorării şi exploatării în comună”, zice vicele de la Sânmartin. 12 ianuarie 2014 este cea mai probabilă dată pentru acest referendum. „Secretarul consiliului local face acum un desfăşurător cu toate etapele şi fazele care trebuie parcurse pentru organizarea referendumului”, mai spune vicele.
Până atunci, cei din Sânmartin spun că vor uza de o hotărâre de consiliu local promovată în octombrie, prin care se interzic prospecţiunile sau exploatarea prin fracturare hidraulică.
Vreo 14 comune
O hartă a perimetrului EX – 3 Băile Felix arată că sunt afectate, de fapt, 14 localităţi între care şi municipiul Oradea. Zona este, de fapt, un patrulater care are graniţa de Vest ca latură paralelă cu o linie trasată aproximativ în zona localităţilor Corbeşti – Vârciorog – Peştera – Aleşd – Peştiş. Pe Nord, linia EX-3 e trasată în zona localităţilor Ineu – Husasăul de Criş – Oradea – Sântandrei – Girişu de Criş iar spre Sud graniţa urmează traseul Cefa – Gepiu – Calea Mare. În interiorul acestui perimetru sunt prinse aproximativ 14 comune şi oraşe, între care şi Nojoridul, Sânicolau Român, Toboliu, Apateu, Cordău, Hidişelul de Sus, Oşorhei, Copăcel, Tileagd sau Lugaşul de Jos. „Este grav că în perimetrul acesta sunt cuprinse şi straţiunile, nu este normal ca aceste zone de turism şi exploatare petrolieră să se suprapună”, insistă Leuce.
(re)Vin ruşii!
East West Petroleum Corp este o companie canadiană mai degrabă minoră. E aproape anonimă în comparaţie cu beneficiarul licenţei guvernamentale, compania NIS, subsidiară a mamultului rusesc Gazprom. În 2011, firma canadiană a anunţat că a vândut drepturile de prospectare către gigantul de la Răsărit.
În această vară reprezentanţi ai NIS au vizitat Bihorul, mai exact Prefectura, cu care, prin prefectul Claudiu Pop, au o relaţie cordială. Vadim Smirnov, directorul general al companiei NIS Petrol a insistat că prospecţiunile pe care le pregătesc în Bihor nu sunt dăunătoare sănătăţii oamenilor şi că firma nu caută gaze de şist ci gaze convenţionale şi ţiţei. Cu toate acestea, suspiciunea rămâne, mai ales că documente importante referitoare la explorare respectiv exploatare rămân clasificate ca secrete. Şi chiar dacă acestea ar căuta şi găsi doar ţiţei, îngrijorarea celor care trăiesc din turism pare justificată. Cine, la urma urmelor, ar dori să se îmbăieze la umbra sondelor în lucru?
Citiți principiile noastre de moderare aici!