Trei mari evenimente speologice au avut loc în aceeaşi perioadă, 2-8 iulie, în comuna Baru Mare, în Țara Hațegului. Este vorba despre a 12-a ediţie a Balkan Caver s Camp, întâlnirea speologică balcanică ce e a vut loc pentru prima oară în România, care a cuprins şi Congresul Național de Speologie, dar și Concursul Internațional „SpeoArta”, aflat la a 36-a ediție.

Evenimentul a fost organizat de Federația Română de Speologie, cu sprijinul a trei parcuri: Parcul Național Retezat, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului – Geoparc Internațional UNESCO și Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, în parteneriat cu Primăria Baru. Au avut, de asemenea, susținerea Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a Universității București și a Asociației Administrațiilor de Arii Naturale Protejate (AAANP). Evenimentul a coincis cu sărbătorirea în acest an a 150 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță, părintele biospeologiei și al speologiei românești.

Timp de o săptămână, participanţii – speologi sau nu – au avut parte de prezentări, seminarii, deplasări de lucru în teren la câteva peșteri din Munții Șureanu și Retezat, excursii la Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, concursuri, expoziții de fotografie și spectacole multimedia, dar şi concerte, distracţie, vizionare de filme şi show-uri gastronomice cu Chef Ovidiu Păltineanu.

În 5 iulie, invitaţii speciali ai serii au fost Ţăndărică şi Fanfara 10 Prăjini. Au fost peste 300 de participanţi din ţară şi străinătate. Nu doar speologi din Balcani, dar şi din Franţa, Statele Unite ale Americii, Puerto Rico, Polonia sau Cehia. Din Bihor au participat membri ai Speo Club Cristal Oradea şi ai Clubului de Speologie Speodava din Ştei.

Printre numele care s-au înscris la cuvânt în sesiunile ştiinţifice sau au avut proiecţii au fost: Jean-Pierre Bartholeyns – președintele Uniunii Internaționale de Speologie, Didier Cailhol – Asociația de Speologie Franța – România, dr. Șerban Sârbu – Universitatea de Stat din California-Chico, Antonya Vlaykova – președinte al Comisiei Europene pentru Salvarea Peșterilor, Gyula Hegedus – secretar adjunct al Uniunii Internaționale de Speologie, Alexey Zhalov – președintele Uniunii Balcanice de Speologie, Spencer Coca – președintele Federației Române de Speologie, Mircea Vergheleț – președintele Asociației Administrațiilor de Arii Naturale Protejate, Andrei Posmoșanu – fotograf speolog și redactor-șef al Speomond România, Cristian Lascu – speolog, explorator și primul redactor-șef al revistei „National Geographic România”, dar și fotografii de renume internațional Cristian Țecu și Cosmin Nistor, specializați în fotografierea peșterilor.

Formaţiuni spectaculoase

Andrei Posmoșanu a prezentat în 5 iulie un slideshow cu imagini de peşteră. De altfel, a fost şi în comisia care a jurizat fotografiile din cadrul Festivalului de artă speologică SpeoARTA. Vizavi de premiile pe care şi le-au adjudecat mulţi speologi fotografi din străinătate, Andrei Posmoşanu spune că aceştia s-au prezentat cu imagini din peşteri cu formaţiuni spectaculoase, lăsând practic contribuţia fotografului în planul doi.

Speologul a mărturisit că au fost foarte multe evenimente prinse în programul celor şapte zile, de multe ori fiind în postura de a alege, pentru că era greu să poţi participa la toate. Printre peşterile în care s-au organizat ture s-au numărat: Peştera Şura Mare, Peştera Tecuri, Fundătura Hobeni, Peştera Bolii, Peştera din Piatra Topliţei, Peştera Cioclovina Uscată, Peştera Urşilor de la Valea de Brazi, Sistemul Ponorici-Cioclovina cu Apă, Peştera Pălăriei, dar şi canyoning în Gaura Oanei.

În cadrul Congresului Național de Speologie, o discuţie importantă pe vechi divergenţe a avut loc în prezenţa reprezentanţilor ariilor naturale protejate, a Comisiei Patrimoniului Speologic, speologi, dezbatere moderată de Spencer Coca, președintele Federației Române de Speologie. Accesul într-o peşteră din România este reglementat legislativ. Dacă doreşti să intri într-o peşteră, ai nevoie de un permis din partea administratorului ariei naturale protejate şi o autorizaţie din partea Comisiei Patrimoniului Speologic.

Această comisie este în coordonarea Ministerului Mediului, este formată din specialişti (cercetători, speologi) care analizează cererile şi avizează, uneori cu anumite condiţii. În general, cererile vin din partea cluburilor de speologie, care îşi desfăşoară activitarea de explorare, la care se adaugă activităţi de speoturism.

Vechile discuţii pe această temă au fost între cluburile de speologie şi reprezentanţii ariilor naturale protejate din perspectiva restricţionării intrării în peşterile pe care chiar ei le-au descoperit şi explorat ani de zile.

Fără raportări

Directorul Parcului Natural Apuseni speră într-un sprijin reciproc. „Discuţiile au fost în principal legate de simplificarea birocraţiei. Marele meu of rămâne în continuare faptul că noi, ca ţară, suntem încă în urmă la capitolul acesta, în care toată lumea face speologie, dar nimeni nu prezintă rezultate. Peşterile din România sunt în patrimoniul public al statului. Tot ceea ce se întâmplă în ele trebuie raportat. Faptul că în Apuseni am spus de la început asta şi marea majoritate a fost de acord cu acest lucru, poate că în timp unora nu le-a convenit.

De anul trecut, suntem într-un proiect internaţional în care suntem şapte parcuri carstice din şapte ţări europene. La întâlnirile acestora se prezintă foarte multe date legate de carst de peşteri, cele mai multe dintre ele din colaborarea cu speologii, dar noi, din România, cam dăm din umeri, pentru că nu avem ce prezenta, şi asta pentru că la noi nu se raportează. Lucru pe care l-a confirmat, de altfel, şi Comisia Patrimoniului Speologic. Ce s-a explorat, unde, cât, ce probleme s-au identificat, ce vulnerabilităţi?

Povestea aceasta a raportărilor este foarte veche. Trebuie să ne mişcăm înainte, să găsim o soluţie. Am o mulţime de prieteni speologi. Eu mă străduiesc să găsesc căile şi mijloacele cele mai adecvate. România are nişte legi, şi nimeni altcineva nu le-a făcut şi promovat decât speologii. Sper ca dialogul acesta să continue, să participe cât mai multă lume la acest dialog, vreau să văd mai multă maturitate şi deschidere din partea cluburilor”, spune Alin Moş.

Când vine vorba de raportarea activităţii din peşteră şi furnizarea datelor, unii invocă legea drepturilor de autor. „În legea drepturilor de autor sunt prevederi foarte clare, plagiatul este foarte clar definit în lege, eu nu pot să mă joc cu datele pe care aceşti oameni le furnizează la Parc. Aceste date nu sunt furnizate pentru ca cineva să le folosească în scop comercial.

Lucrul acesta l-am trecut în regulament, în planul de management. Ele sunt, până la urmă, date pe care cineva – indiferent că o face pe bani sau o face voluntar – le-a obţinut dintr-o activitate într-o peşteră, care este proprietate publică a statului prin lege. Ca atare, când ţi se oferă această oportunitate, nimeni nu spune să nu faci. Dar atunci când ţi se dă voie să o faci, măcar să spui ce ai realizat, ce ai găsit. În toate celelalte ţări în care am lucrat nu se pune problema să nu raporteze. S-a ajus aici dintr-o serie de derapaje din trecut.

În momentul în care ni se cer avize, noi acolo trecem setul minim de date. Din colaborare rezultă un sprijin reciproc. Ceea ce am transmis acolo, la fel ca şi colegul meu din Piatra Craiului, este că avem toată deschiderea şi bunăvoinţa pentru a porni o colaborare serioasă cu cei care doresc”, explică Alin Moş.

Dacă e să tragem linie, a fost o săptămână foarte încărcată, cu excursii, ture de peşteră, proiecţii, sesiuni ştiinţifice, concursuri, concerte, dezbateri, dar şi multă distracţie şi revederi între speologi mai vechi sau mai noi, din diferite colţuri ale lumii. O sărbătoare a speologiei care, în anul în care aniversăm 150 de ani de la nașterea lui Emil Racoviță, a punctat activitatea speologică din România în faţa multor personalități ale speologiei mondiale.