Apa care curgea la robinetele localnicilor din Diosig le provoca intoxicarea lentă cu arsen. Uneori, analizele apei au demonstrat că apa din Diosig conținea și de 10 ori mai mult arsen decât limita de 10 micrograme/litru, acceptată internaţional.

Până acum, localnicii se alimentau din cinci foraje și concentrația de arsen diferea de la foraj la foraj: între 14 micrograme și 250 de micrograme. Apa a fost consumată fără ca oamenii să știe, deoarece arsenul nu are gust sau miros, dar nici nu poate fi neutralizat prin fierbere.

Recent, primarul i-a anunțat pe oameni că situația ar putea fi remediată, deoarece a descoperit o nouă sursă de apă, cu concentrația de arsen mult sub limita admisă, astfel că Mados Attila se gândește că apa aceasta ar putea fi combinată cu cea cu concentrație mare, astfel încât să se obțină o concentrație de arsen în limitele admise internațional.

„Am găsit, în urma unui foraj experimental, încă o sursă de apă potabilă de calitate foarte bună și, nu în ultimul rând, sănătoasă, cu conținut de arsen mult sub limita admisă!”, spune Mados Attila, și în sprijinul afirmației sale prezintă și un buletin de analiză al apei din forajul experimental.

Conform buletinului de analiză, concentrația de arsen din apa subterană este 1,99 micrograme/litru, mult sub limita agreată de Organizația Mondială a Sănătății, adică 10 micrograme/litru apă potabilă.

„Vom reuși să renunțăm la turnul de apă de la «Grăniceri», care are conținut de arsen mult peste limita admisă. Acest foraj nou va fi conectat la forajul din Ianca. Vom amesteca apa din aceste foraje, astfel încât vom reduce sub limita admisă conținutul de arsen pentru toți consumatorii din Diosig”, susține primarul Mados Attila.

În 2018, primarul de Diosig, Mados Attila, spera să rezolve problema apei potabile printr-o investiție guvernamentală de 5,5 milioane de lei, prin realizarea unei noi rețele de apă, la care urmau să fie racordate toate cele 1.600 de gospodării.

„Regele otrăvirii”

Alte 17 localități din Bihor apăreau în evidențele Direcției Sanitare cu aceleași probleme ca și Diosigul, adică cu concentrații de arsen peste limitele admise. Iar apa din rețeaua publică, extrasă de la adâncimi de peste 100 m, e tocmai de aceea mai periculoasă decât din fântâni.

De altfel, arsen s-ar găsi cu precădere în straturile adânci de pământ din vestul României. Arsenul e considerat cancerigen, dar și vinovat de apariția de tumori, cei mai vulnerabili, mai predispuși la atacul cu arsen fiind considerați cei în vârstă și copiii. În urma intoxicației cu arsen sunt prezente simptome precum: cefalee, confuzie, somnolență, convulsii.

În cazuri de intoxicații foarte grave sunt prezente: vărsături, diaree, probleme la rinichi, ficat și plămâni. În cazurile foarte grave apare decesul. Doza letală de arsen este de 0,3 grame. Arsenul este prezent în multe locuri diferite, este folosit ca pesticid pentru a îndepărta rozătoarele, dar poate fi folosit pentru a ucide orice organism.

Într-un top cu cele mai periculoase otrăvuri, arsenul e denumit „regele otrăvii”, fiind aproape imposibil de detectat. Această otravă a devenit faimoasă după ce personalități ca Napoleon, Regele George al III-lea al Angliei și Simon Bolivar au fost considerate victimele acestuia.