Școala de religie iudaică ortodoxă de la Oradea vrea să instruiască tinerii care vor să studieze iudaismul și să devină rabini. Instituția va fi construită la intersecția străzilor Mihai Viteazu cu Mihail Kogălniceanu. Construcția va avea aproximativ 1.500 de mp suprafață desfășurată.

[eadvert]

„Am cerut aprobare pentru construcție, dar, deși de nouă luni așteptăm, încă nu am primit aprobare de la Direcția Județeană pentru Cultură Bihor pentru demolarea unui garaj și a unei clădiri din curtea noastră care nu fac parte din ansamblul sinagogal. Asemănarea este numai că au același cod poștal. Va fi în curtea la noi. În zonă au mai existat Yeshiba la Valea lui Mihai și Săcuieni, înaintea războiului, dar și la Arad și la Timișoara, în anii ’60, pe urmă au dispărut. Aceasta însă va fi prima școală rabinică ridicată pe o rază de peste o mie de kilometri, după al doilea război mondial. La parter va funcţiona cantina cu mâncare kosher şi vestiar și bazinul pentru îmbăiere ritualică, la primul etaj vor fi două săli de clasă, o capelă sinagogală, o bibliotecă, un oficiu şi birourile administrative, iar la cel de al doilea dormitoarele pentru cei 15 – 20 cursanți şi rabini din Ierusalim și din Bnei Brak (al doilea centru religios al Ierusalimului)”, a precizat Felix Koppelmann, președintele Comunității Evreiști din Oradea.

Rabinii – profesori vor veni la Oradea prin rotație. Studenții care vor studia la școala rabinică vor avea de la 13 ani (considerată vârsta maturității unui bărbat în cultura iudaică).

„Această comunitate este cea mai activă din țară. Au activitate prin centrul lor cultural, au parte de cantină ritualică, au ritualul zilnic din sinagogă, fapt pentru care au ajuns la concluzia că pe fondul acestei dezvoltări și activității comunității au decis să inițieze un proiect de acest gen. O astfel de școală este benefică pentru comunitățile din această parte de Europă. Ea va fi construită lângă Hanul cu Noroc – fostul abator ritualic al comunității evreilor. Considerăm că se poate închide acest ansamblu al comunității evreilor în așa fel încât să avem o unitate a incintei, o multifuncționalitate a clădirilor din acest perimetru. Ca limbaj arhitectural, am încercat să păstrăm ideea acestui perimetru în care, în anii fascismului, era delimitat unul dintre cele două ghetouri orădene. Am încercat să ne identificăm, din punct de vedere arhitectural, cu memoria locului și identitatea culturală locală specifică acestei zone”, a spus arhitectul Cristian Pușcaș, cel care a realizat proiectul viitoarei școli a rabinilor.