Primarul Şteiului, Iulian Bălaj, spune că a fost atribuită unei firme care trebuie să pună proiectul în concordanţă cu documentul omonim al Bihorului – care nu a fost încă întocmit – în contextul Strategiei Energetice a României în perioada 2016 – 2030. „În cadrul strategiei se face un fel de analiză swot cu puncte tari şi puncte slabe şi, în funcţie de acestea, se trag concluziile. A fost absolut necesar să trecem la întocmirea strategiei energetice a oraşului ca şi condiţie pentru a depune un proiect de eficientizare energetică a clădirilor publice din oraş. În aceeaşi ordine de idei, dacă este să ne gândim că avem o resursă importantă de apă geotermală la Ştei, trebuie să spun că noi stagnăm cu forajul, deoarece avem nevoie de o investiţie de un milion de euro. Acesta e bugetul nostru pe un an, şi pentru a putea realiza proiectul trebuie să accesăm fonduri din alte surse decât cele locale. Noi, ca mod de lucru, suntem atenţi la toate liniile de finanţare care se deschid pentru a putea depune proiecte şi accesa fonduri”, a precizat primarul Şteiului, Iulian Bălaj. Strategia energetică nu trebuie privită ca un element care să răspundă la toate întrebările pieței, ci ca un document care stabilește linii strategice, e recomandarea specialiştilor.
Strategia Energetică a României, pusă în dezbatere publică anul trecut, are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, piețe de energie competitive, baza unei economii competitive, energie curată și sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanță energetică și protecția consumatorului vulnerabil, precum și reducerea sărăciei energetice.
Potrivit datelor din proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, prezentate la finalul lunii octombrie, gazele naturale ar putea deveni principalul combustibil în anul 2030 pentru producția internă de energie, cu o pondere de 45%, urmate de energia nucleară. Deocamdată, Şteiul se încălzeşte cu lemne.
Citiți principiile noastre de moderare aici!