Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în acelaşi timp şi fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice şi seduceau oamenii.

[eadvert]

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepseau pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morţilor care, după ce sufletele lor au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor.

În legătură cu Rusaliile, circulă mai multe tradiții. Nu este bine să mergi la câmp, pentru că se spune că ielele te pot prinde şi pedepsi. Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii şi întunecate, pentru că te poţi întâlni cu spiritele rele. Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiţi de Iele, pentru că nu cinstesc şi nu preţuiesc ziua cum trebuie.

În zilele de Rusalii nu se vor culege ierburi de leac.

Nu este bine să te cerţi de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sănătate, spun tradițiile. Nu trebuie să mergi la scăldat în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec. De asemenea, nu trebuie să te urci în copaci sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă. Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, ești în pericol să cazisub puterea Ielelor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii. În alte zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane. Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua de Rusalii, creştinii ortodocşi respectă o mulţime de tradiţii, iar printre acestea se numără numitul udatul nevestelor, care se practică în Ardeal. Se spune că acestea trebuie stropite cu apă pentru a fi sănătoase tot restul anului. O altă tradiţie de Rusalii poartă numele de Împănatul boului. Mai mulţi credincioşi defilează pe ulitele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu mai multe ornamente din flori. Preotul trebuie să-l sfinţească când oamenii ajung în faţa bisericii, după care îi va cinsti pe aceştia cu băutură. Boul va fi eliberat, iar o fată va trebui să-l stăpânească, după care să ocolească masa de trei ori. Potrivit tradiţiei, tânăra se va căsători anul următor.

În Oltenia, cel mai popular obicei este Dansul Căluşarilor, care este considerat a fi un joc tămăduitor, aducător de noroc şi de sănătate. În a doua zi de Rusalii, căluşarii, grupaţi în cete de 7-8, vor porni să colinde din casă în casă, pentru a alunga spiritele rele.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine. Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Sărbătoarea de Rusalii cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşti.

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.

SURSA: MEDIAFAX

FOTO: Monitorul de Fagaras