Un proiect de modificare a Codului Muncii, care a fost transmis de Guvern și confederațiilor sindicale, nu este pe placul celor din urmă. „Companiile nu pot interveni unilateral în reducerea timpului de lucru fără a afecta echilibrul între obligația angajatului de a presta muncă în mod productiv și obligația angajatorului de a remunera forța de muncă conform angajamentelor contractuale semnate”, transmite Blocul Național Sindical (BNS).

Sub stindardul preluării unor mecanisme practicate cu succes în statele membre UE mediul de afaceri propune, iar Guvernul României aprobă pervetirea unor astfel de mecanisme în condiții de liberalism extrem, sunt de părere reprezentanții sindicatelor.

„Indiferent că vorbim de mecanismul german (kurzarbeit), ce se dorește a fi importat în România, indiferent că discutăm de accesul la finanțare prin instrumentul european SURE, toate acestea instituie la nivel de principiu mecanisme de decizie bazate pe relații de parteneriat – angajator și angajați prin reprezentanții lor”, spun sindicaliștii.

Exprimări ambigue

BNS este de părere că proiectul conține o serie de exprimări ambigue, acordând la gramadă drepturi companiilor, fără nici un fel de țintire a unor categorii de beneficiari sau activități și aplicând de-a valma măsurile, indiferent că aceste companii au nevoie sau nu de sprijin. Sindicatele punctează câteva dintre problemele sesizate în textul de proiect de ordonanță de urgență.

Proiectul reglementează introducerea unui mecanism complet debalansat și inechitabil. Angajatorul dispune, iar statul și salariații decontează: salariatul pierde din venituri, bugetul public decontează parțial pierderea veniturilor pentru salariați. Angajatorii – 0 asumare!

„Mecanismul nu instituie nici un fel de condiționalități de acces pentru angajatori, și de această dată, pentru a mulțumi mediul de afaceri, aplicabilitatea este universală, indiferent dacă activitatea angajatorilor în cauză a fost sau nu afectată de situația de urgență sau starea de alertă. În fapt: nu există o limită de timp în care angajatorii pot aplica aceste măsuri, nu există obligația de a păstra locurile de muncă respective după închiderea finanțării publice, nu există obligativitatea de a institui aceste mecanism împreună cu reprezentanții lucrătorilor”, susțin reprezentanții sindicatelor.

Mai mult, conform proiectului de act normativ, angajatorii vor putea comunica angajaților schimbări în programul de lucru de pe pe o zi pe alta. „Nu se specifică în mod concret care este durata de aplicare și nici un număr maxim de luni în care angajatorii pot aplica acest mecanism. Nu este clar dacă dispoziția angajatorilor încetează o dată cu încetarea stării de urgență”, precizează sindicaliștii.

Aceștia mai susțin că Nota de fundamentare a proiectului de act normativ nu conține nici un fel de evaluare a impactului financiar. Unul din obiectivele susținute prin acest proiect de act normativ este acela de a preveni concedierile și respectiv de a preveni creșterea șomajului– însă în fapt putem vorbi doar de o amânare a inevitabilului. După utilizarea resurselor publice și îndatorarea excesivă a României, cel mai probabil aceste locuri de muncă se vor pierde, așa cum s-au pierdut peste un sfert de million de locuri de muncă în perioada stării de alertă. „Singurii câstigători în acest sunt caz sunt angajatorii!”, conchid reprezentanții BNS.

Nu în ultimul rând sindicaliștii declară că mecanismul este unul ce încurajează un comportament abuziv din partea angajatorilor și România nu mai are nici un fel de standarde în ceea ce privește protecția lucrătorilor! BNS cere retragerea proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Muncii și înlocuirea acestuia cu un alt proiect elaborat în spiritul principiilor și standardelor europene. În caz contrar, BNS va organiza acțiuni de protest.

Nicolae Morgovan, președintele BNS Bihor, ne-a informat că la sfârșitul acestei săptămâni va avea loc Biroul Executiv al BNS. „Ne vom întâlni și vom discuta și cu celelalte confederații sindicale și vom decide care este calendarul pe care îl vom urma. Preconizez că în 9 – 10 iulie vom organiza un miting de protest. Unii profită de pandemie pentru a reduce drepturile angajaților”, a declarat Nicolae Morgovan.

Și Cartel Alfa se opune

Confederația sindicală Cartel Alfa susține că Ministerul Muncii intenționează să „forțeze” adoptarea unei ordonanțe „care dă puteri nelimitate angajatorilor de a reduce discreționar programul de lucru, fără a fi responsabili pentru plata lucrătorilor”.

„Practic, în lipsa unor garanții pentru salariați, schema devine strict o subvenție directă pentru patroni, fără niciun fel de responsabilitate la schimb din partea lor: fără obligația de a elabora un program predictibil pentru salariați, negociat cu sindicatul și acceptat de salariați; fără obligația de a-i informa din timp (spre exemplu, cu cel puțin o săptămână în avans), fără obligația de a plăti odată cu salariul și partea de indemnizație care va fi decontată de stat, lăsând lucrătorii chiar și fără jumătate din veniturile lor (cum majoritatea angajaților români au venituri scăzute cu care de-abia fac față cheltuielilor curente, acest lucru va avea consecințe grave și sistemice)”, susțin reprezentanții Cartelului Alfa.