„Procesul codrilor” a ajuns în atenţia presei bihorene odată cu hilara decizie a unei judecătoare din Aleşd de a „retroceda” peste 62.000 de hectare de pădure de pe raza comunelor Auşeu, Şuncuiuş, Vadu Crişului şi Măgeşti, unei avocate din Albă Iulia care şi-a revendicat calitatea de moştenitoare a boerului Mateescu doar pentru că a avut în grijă o bătrânică (Radu Maria), aparent descendentă a familiei Mateescu. Decizia Judecătoriei Aleşd a fost atacată la instanţă superioară de părţile implicate, Comisia Judeţeană – Prefectura Bihor, dar şi comisiile locale de retrocedări din comunele Auşeu, Vadu Crişului, Şuncuiuş şi Măgeşti, precum şi de Direcţia Silvică Bihor. Procesul a fost strămutat la Slatina iar ulteior la Cluj Napoca, unde a fost suspendat. Între timp, rămâne ca procurorii bihoreni să cerceteze în ce condiţii s-a vândut către firma SC Scolopax aproape o mie de hectare de pădure deşi terenul era încă în litigiu.
Interesul instituţiilor publice din Bihor este unul major, întrucât o retrocedare a peste 62.000 de hectare de pădure ar însemna „retrocedarea” a circa 90% din pădurile din Bihor! Iar în cazul retrocedărilor anchetate la Braşov a reieşit că firme axate pe prelucrarea lemnului s-au interesat deja la „moştenitorul” Sturdza Paltin Gheorghe despre preţul pădurii.
Mai notăm că, dacă în „dosarul retrocedărilor”, DNA Braşov a evaluat 43.227 de hectare la 303.888.615 euro, înseamnă că valoarea a peste 62.000 de hectare de pădure depăşeşte cu mult 400 de milioane de euro…
Nu în ultimul rând amintim că joia trecută, directorul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANFP), George Băeşu, a declarat, la Prefectura Bihor, că retrocedările sunt subiect de CSAT. Aceasta deoarece nivelul şi modul în care s-au restituit proprietăţi în România aduc atingere siguranţei naţionale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!