Grupate pe trei categorii de dificultate, cele zece peşteri din Munţii Pădurea Craiului prinse în această primă reţea de speoturism au fost amenajate în contul unui proiect de peste 84.000 franci elveţieni, finanţat printr-un grant elveţian. Proiectul a durat 18 luni, în perioada februarie 2016 – august 2017, titularul său şi „gestionarul” investiţiei este Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor.

Trei categorii

Pasul următor, pentru punerea investiţiei în exploatare, este popularizarea ofertei printre operatorii turistici, care vor ofeta apoi, publicul, cu pachete de servicii speoturistice, explică Paul Iacobaş, preşedintele CAPDD.

Aceste „servicii” sunt grupate pe trei categorii de dificultate. Peşterile Doboş şi Gruieţ din comuna Roşia constituie oferta adresată categoriei „primii paşi în speologie”. Acestea sunt peşteri uşoare, care nu necesită echipament special, în afară de cască cu sursă de lumină, salopetă şi cizme de gumă.

A doua categorie sunt peşterile cu grad de dificultate mai mare, ofertă adresată persoanelor active, cu o oarecare condiţie fizică. Peştera Bătrânului, situată între Şuncuiuş şi Zece Hotare, o peşteră „şcoală” pentru speologii bihoreni şi clujeni, are lungimea de peste 1600 de metri, din care 1300 sunt amenajaţi pentru vizitare, cu ghidaj, în contul acestui proiect. Peştera Osoi, din comuna Vârciorog, este asemănătoare, ca frumuseţe, cu Peştera Urşilor. Traseul vizitabil are 1300 de metri, timpul estimat de parcurgere este de 3-4 ore. Peştera Moanei, din Şuncuiuş, este considerată, în mod înşelător, a fi uşoară dar dezvoltarea sa labirintică poate pune dificultăţi. Peştera are o lungime de 1170 de metri dar amenajarea pentru vizitare are doar 350 de metri, timpul necesar estimat este de două ore. Mai renumita Peşteră Gălăşeni, din Măgeşti, a fost amenajată pentru vizitare pe 2000 de metri, timpul estimat pentru parcurgerea traseului este de 4-5 ore.

Perla coroanei

„Dedicată speologilor experimentaţi” este numele celei de-a treia categorii de peşteri, cea cu dificultate maximă. Aceasta reuneşte patru peşteri, dintre care una în Şuncuiuş şi trei în Roşia. Peştera Vântului, renumită pentru faptul că este cea mai lungă din România, cu peste 42.165 metri, a fost amenajată doar pe o lungime de 800 de metri/două ore. Asta din cauză că din acest punct, traseul ajunge într-o zonă de conservare specială, incompatibilă cu turismul. Principala atracţie este formaţiunea „Torpila”, care coboară din tavan.

Speologii descriu peştera Ciur Ponor ca fiind una special făcută pentru aventură – traseul amenajat de 5.000 de m presupune parcurgerea unui curs activ subteran, coborârea unei cascade şi mici pasaje de  escaladă. Totuşi, în funcţie de posibilităţile fiecăruia, ghidul poate ajusta traseul.

Peştera Craiului, din Roşia, adăposteşte cele mai mari stalagmite din ţară, de peste 15 metri. Traseul amenajat pentru speoturism are 2 km, cu timp estimat de parcurgere de şase ore.

Peştera Hârtopul Bonchii, din Roşia, este amenajată pe 6.000 de metri, cu timp estimat la şase ore. Aceasta începe abrupt, cu o verticală, la bază sunt vizibile fosile de scoici şi melci.

Oferte ghidate

Iacobaş a explicat că speoturismul este complet diferit  de turismul de masă care se practică azi la peşteri precum Urşilor sau Meziad. Accesul vizitatorilor în cele zece peşteri amenajate se va face în grupuri de maxim opt persoane, 12 în cazul Peşterii Vântului, în prezenţa unui ghid. CAPDD are colaborări cu mai mulţi ghizi locali şi va începe, în toamnă, un curs de instruire pentru această categorie de personal. Iacobaş zice că e de preferat ca aceşti primi ghizi formaţi să fie din comunităţile locale. Accesul se va face contra cost, în funcţie de pachetele negociate de turişti cu opetarorii. Costul minim este estimat la 50 de lei pe persoană.

Ordine sub pământ!

În afară de concretizarea ofertei de speoturism, în contul acestui proiect se contabilizează şi o încercare reuşită de a pune o oarecare ordine în legislaţia de specialitate, spune Andrei Acs, coordonator de proiect. Pe baza discuţiilor iscate în jurul proiectului de amenajare a reţelei s-a emis un ordin de ministru care regementează mai clar „ce se poate şi ce nu se poate”.

„E un proiect nu doar de valorificare a patrimoniului carstic ca afacere ci şi de investigare a peşterilor respective”, a precizat coordonatorul de proiect. S-au făcut, astel, inventarieri geologice de interior şi exterior, palentologice, arheologice dar şi asupra faunei.

S-au pus la punct planuri de marketing pentru fiecare dintre peşteri şi regulamente de vizitare. „Dacă vor mai exista proiecte similare în ţară, cu drag le punem la dispoziţie rezultatul muncii noastre”, a spus Acs.

Speologii vor avea acces în peşteri în continuare, pentru ture de exploare, a mai precizat el.