O parte din câștigurile realizate anterior a fost astfel anulată. După 2022, indicatorul a început să crească din nou, însă România rămâne sub media OECD, de 81,1 ani, situându-se totuși aproape de media statelor din regiune cu nivel de venit comparabil (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia), unde speranța de viață medie este de 79 de ani. Diferența față de țările cu cele mai bune rezultate, precum Elveția și Japonia, depășește șapte ani.

În ceea ce privește sănătatea maternă, România a înregistrat o scădere semnificativă a mortalității materne în ultimele două decenii. Rata a coborât cu aproximativ 40%, de la 29 de decese la 100.000 de nașteri vii în perioada 2001–2003, la 17,1 în intervalul 2011–2013, menținându-se la un nivel similar, 17,2, în perioada 2021–2023. Cu toate acestea, valoarea rămâne peste media OECD și este de peste trei ori mai mare decât media statelor din regiunea Europei Centrale și de Est.

Și mortalitatea infantilă a scăzut considerabil, cu 68% în ultimele două decenii. Dacă în perioada 2001–2003 se înregistrau 17,5 decese la 1.000 de nașteri vii, indicatorul a coborât la 9,1 în 2011–2013 și la 5,5 în 2021–2023. Chiar și așa, România se situează în continuare mult peste media OECD.

Nivelurile ridicate ale mortalității materne și infantile sunt puse parțial pe seama accesului deficitar la servicii medicale eficiente, în special în zonele greu accesibile, afectate de condiții geografice și meteorologice dificile. În anumite regiuni, intervențiile de urgență sunt întârziate în sezonul rece, accesul fiind posibil doar cu elicopterul SMURD, ceea ce crește riscul de decese infantile.