Oarecum ironic, așa-numitul Spital Nou din Beiuș a fost construit în 1956. Deci în aceeași perioadă cu Spitalul „Matei Balș”, care datează din 1953. Spitalul Vechi, cel de Infecțioase, a fost construit în anul 1903. În ciuda investițiilor făcute de fostele administrații, acestea rămân niște clădiri vechi. După tragediile în lanț petrecute în spitalele românești, autoritățile invocă de fiecare dată lipsa infrastructurii, infrastructura veche, precum și faptul că în ultimii 30 de ani, în România, spitalele noi nu au depășit faza de studiu de fezabilitate, eventual de machetă. Iată cum a fost îngropat un spital care părea să aibă toată șansele să se nască în timp record, după optimismul etalat de autorități.

Arestarea ministrului Sorina Pintea și răsturnarea Guvernului PSD, apoi excluderea din guvernul PNL-USR-UDMR a ministrului Marcel Boloș, a scos din actualitate orice perspectivă pentru ca Beiușul să dispună în viitorul apropiat de o unitate spitalicească nouă. Aceasta în ciuda startului rapid, a pașilor încurajatori care s-au făcut după vizita în Bihor a fostului ministru al Sănătății, Sorina Pintea. Pași susținuți de declarații politice, care susțineau că „există bani pentru construirea spitalului”, așa cum spunea liderul județean al PSD și primarul liberal al Beiușului, Petru Mlendea. Acesta a făcut tot ce a depins de el pentru a concretiza promisiunea care până și pe el l-a surprins în mod cât se poate de plăcut. Cererea de a construi un spital nou pentru oamenii din Țara Beiușului, adică pentru peste 40.000 de oameni, a venit spontan atunci când primarul a fost întrebat de ministru „ce ne dorim la Beiuş”. Dată fiind vechimea imobilelor în care se derulează actul medical la Beiuș, respectivii anii 1903 și 1956, cererea a fost una naturală. CL Beiuș a și decis să finanțeze cu 10% studiul de fezabilitate. La trei zile după discuțiile cu ministrul Sorina Pintea, managerul Spitalului Municipal, Sorin Vesa, s-a deplasat cu actele necesare la Ministerul Sănătății. „Erau niște studii de fezabilitate standard, cadru pe care Ministerul Sănătății le punea la dispoziție. Spitalul din Beiuș urma să fie construit după modelul Spitalului Fălticeni. Am discutat ulterior și cu ministrul Boloș despre perspectivele unui studiu de fezabilitate. Loc pentru spital există, între ambulatoriul policlinicii și parcare, deci în centru”, spune fostul primar al Beiușului, Petru Mlendea, actualmente consilier județean. „Demersul nostru este serios”, afirma managerul Spitalului Municipal, Sorin Vesa, atunci când toți respensabilii din Beiuș au crezut în acest proiect. Partea bună este că dincolo de proiecte, la spitalul din Beiuș au continuat investițiile, deoarece era clar că, așa cum spunea managerul Sorin Vesa, niciuna dintre clădirile de care dispunea spitalul nu corespundea „necesităţilor din prezent”.

Nu vor să fie spital de tranzit

Vizita ministrului Pintea la Beiuș s-a concretizat însă, spune Petru Mlendea, în alocarea a 3 milioane de lei pentru achiziționarea unui computer tomograf, solicitare care fost cuprinsă în aceeași notă de fundamentare, aprobată de Consiliul Local Beiuș, în care se solicita și construirea spitalului cu 180 de paturi, respectiv acordul de cofinanțare. Dotarea cu computerul tomograf a atras alte modificări la „spitalul nou”, pentru a avea o secția de imagistică. Petru Mlendea explică că partea administrativă a fost scoasă din clădire și relocată într-o clădire nouă, unde funcționează și farmacia, printr-o investiție de la bugetul local. „La imagistică s-a rezolvat acum și problema specialistului care să pună în valoare aparatura, prin aducerea unui rezident din Târgu Mureș, după ce multă vreme am apelat la dr. Diana Țoc”. Proiectul de telemedicină, în valoare de 1,1 milioane de lei, derulat prin Consiliul Județean Bihor, este un pas înainte pentru ca Spitalul „Episcop Nicolae Popoviciu” să treacă de la statutul de spital de tranzit către spitalele Oradea la un statut nou, de unitate cu dotări moderne și condiții performante de diagnosticare. În mare parte, spune fostul primar al Beiușului, „spitalul e reabilitat printr-un proiect pe fonduri europene, ce presupune o investiție de 12 milioane de lei, care a presupus refacerea acoperișului, a pereților exteriori, a încălzirii, a rețelei de curent electric, compartimentarea interioară și dotarea «secțiilor sensibile». Spitalul are inclusiv panouri fotovoltaice, care vor putea genera curent electric”, spune consilierul județean Petru Mlendea.