Stei-Beius, prioritate 0 in strategia parcurilor industriale

Ioan Micula este nemulţumit de lupta pe care o duce de ani buni cu statul, pe tema impozitelor, precum şi a facilităţilor şi scutirile de care grupul de firme patronat de acesta nu a beneficiat, în ciuda investiţiilor realizate în zonele defavorizate din Bihor.

Deşi pe site-ul ANAF, grupul de firme patronate de fraţii Ioan si Viorel Micula apare cu datorii importante către bugetul de stat, Ioan Micula susţine că statul le datorează peste un miliard de euro.

,,Statul trebuie să ne dea nouă bani, nu invers. Statul ne datorează peste un miliard de euro. Noi am investit în zone defavorizate, iar statul ne-a promis facilităţi fiscale pe o perioadă de zece ani. După cinci ani statul le-a eliminat. Noi am jucat după regulile de piaţă, iar statul român a schimbat regulile în timpul jocului. Practic, statul roman nu a respectat acordul referitor la protecţia reciprocă a investiţiilor semnat între Suedia si România, motiv pentru care am ajuns la Tribunalul Internaţional. Dacă ne forţează, vom găsi alte variante, de relocare a afacerilor’’, a declarat miliardarul. Acesta a evitat să precizeze locul unde ar urma să-şi reinstaleze afacerile. Ca alternativă la locurile de muncă pe care ar putea să le piardă angajaţii din firmele aflate sub cupola TGIE, Consiliul Judeţean plasează ca urgenţă „zero” zona Beiuş-Ştei în strategia de construcţie a parcurilor industriale în Bihor.

Pierderile ar urma să fie, eventual, confirmate de decizia Tribunalului de la Washington, acolo unde investitorii suedezi Ioan şi Viorel Micula îşi dispută aproximativ un miliard de euro cu statul român, într-un conflict internaţional. Recent, în cadrul unei dezbateri publice având ca temă Parcul Industrial Oşorhei, reprezentantul Preşedintelui Consiliului Judeţean, Cristian Domuţa, a spus că unul dintre parcurile industriale care vor fi finanţate de Consiliul Judeţean va fi sigur în zona Ştei-Beiuş, „acolo unde există o bombă cu ceas, firmele fraţilor Micula”. Afirmaţia lui Cristian Domuţa e logică şi ancorată în realitate, deoarece parcurile industriale din Bihor sunt concentrate în cadrul Zonei Metropolitane Oradea, iar unele dintre ele mai aşteaptă încă investitori. Câteva zile mai târziu, Cornel Popa face primul pas în tentativa de a-şi onora promisiunea electorală legată de parcurile industriale din judeţ şi înfiinţează o societate care ar urma să le administreze. Primarii din zona în care şeful judeţului ar dori să cofinanţeze, prioritar, construcţia unui parc industrial, din zona Beiuş- Ştei ori nu cunosc intenţia şefului CJ Bihor, ori au aflat-o recent. Singurul care pare să poată răspunde afirmativ la întrebarea dacă are teren pentru un astfel de proiect este şeful Primăriei Drăgăneşti, comună care beneficiază în cea mai mare măsură de impozitele şi taxele plătite de firmele conduse de Ioan şi Viorel Micula.

„Avem 50 hectare”

Bogdan Gheorghe Dănuţ, primarul de Drăgăneşti, spune că nu a fost contactat până acum de şeful judeţului pentru a pune bazele unei strategii în ceea ce priveşte un potenţial parc industrial la Drăgăneşti, comuna în care fraţii Micula au investiţii mari. Cu toate acestea, primarul din Drăgăneşti spune că ar putea pune la dispoziţia conducerii judeţului 50 de hectare de teren, la Meziad, în perspectiva în care s-ar dori construcţia unui parc industrial în zonă. „Noi suntem deschişi la orice ofertă de investiţii, la oricine vine cu ofertă de locuri de muncă”, spune primarul de Drăgăneşti. Gheorghe Bogdan spune că un viitor parc industrial ar avea nevoie să fie funcţional şi atractiv doar de drumuri de acces, deoarece există şi sursă de apă şi curent. Întrebat care ar fi alternativa localnicilor în condiţiile în care îşi pierd locurile de muncă din firmele patronate de Ioan şi Viorel Micula, primarul a spus: „la colectiv”.

Au aflat recent

Primarul Şteiului, Gheorghe Lucian Bălaj spune că a vorbit cu preşedintele Consiliului Judeţean despre construcţia unui parc industrial în zonă. „Din păcate, noi nu prea avem teren disponibil pentru aşa ceva. În plus suntem în proces cu urbariaşii pentru păşune şi nu avem o situaţie definită, clară. În general, primarii din zonă au o situaţie cadastrală dificilă. Fiecare se confruntă cu o situaţie specifică. Va trebui să ne gândim însă la o alternativă. Din păcate, în aceste momente de instabilitate politică, când leul a scăzut mult în raport cu dolarul, nu sunt mulţi oameni care să aibă curajul să investească”, spune primarul Şteiului. Gheorghe Bălaj afirmă, la rândul său, că restrângerea activităţii firmelor aflate sub umbrela Transilvania general Import-Export ar pune serioase probleme oraşului în ceea ce priveşte absorbţia forţei de muncă. „Nu aş putea să spun ce datorii au firmele fraţilor Micula. Nu am acum o situaţie. În general, la noi plătesc impozite pe clădiri, pe active în general. Şi chiar dacă mai plătesc cu întârziere, în general le plătesc”. Viceprimarul de Rieni, Nicolae Cioflan spune că a auzit doar în urmă cu o zi despre construcţia unui potenţial parc industrial. Însă nu neapărat în zona Ştei-Beiuş.

„Am auzit pentru prima dată de această temă, ieri, la o şedinţă la Consiliul Judeţean. Ni s-a cerut să identificăm teren pentru acest proiect însă nu în mod expres”, ne-a declarat viceprimarul de Rieni. Nicolae Cioflan spune că în comună nici nu există teren disponibil pentru un parc industrial, aceasta fiindcă „majoritatea terenului este ocupat de firma patronată de fraţii Micula, localizată în jurul fostului CAP”. Secundul Primăriei Rieni spune că nu comuna pe care o conduce este principala beneficiară a sumelor plătite către buget de cei doi investitori, chiar dacă aceasta este percepţia generală. Percepţia întreţinută şi de primarul Gheorghe Bota care promitea cu prilejul inaugurării unui teren de sport sintetic la Ghighişeni, în prezenţa fraţilor Micula, că va face din comuna Rieni „cea mai bogată comună”. Este adevărat că afirmaţia a fost făcută în debutul primului mandat al primarului Bota, când contextul economic era altul. Astăzi, 40% dintre localnici şi-au pierdut deja locul de muncă din firma de la Rieni, informaţie certificată de viceprimarul în exerciţiu.