Sărbătoarea a debutat însă, sâmbătă dimineaţa, cu deschiderea oficială a Biblionetului. Aflat în Centrul Cultural „Gheorghe Ciuhandru”, acesta găzduieşte peste 2.500 de cărţi, adunate din podul Primăriei sau din donaţii. Dotat şi cu câteva calculatoare conectate la internet, Biblionetul speră să atragă cât mai mulţi tineri care să vină nu doar de dragul tenhnologiei dar şi pentru a-şi îmbogăţi sufletul pătrunzând taina cărţilor. Pentru că aşa cum a spus preotul Dorel Haiduc, „un suflet fără carte este un suflet pustiit”. După o slujbă de sfeştanie întru ocrotirea, binele şi sănătatea celor ce vor păşi pragul Biblionetului, primarul comunei Roşia, Florin Bonca, şi-a amintit că în urmă cu 50 de ani păşea pentru prima dată în biblioteca comunei, în clasa a II-a. A avut fişă deschisă şi îi este recunoscător dascălului Jurcuţ care i-a îndrumat paşii spre cititul cărţilor. Citeşte şi astăzi cu mare drag şi îi îndeamnă pe cei tineri să frecventeze moderna bibliotecă, pe care se angajează ca în fiecare an să îi îmbogăţească fondul de carte.
Metodista Delia Pantea a asigurat comunitatea de sprijinul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai”, amintind că biblioteca este un bastion în lupta cu incultura şi analfabetismul. Cititul cărţilor trebuie să fie primordial, pentru că tehnologia este în slujba omului, nu omul trebuie să fie subjugat de tehnologie. Iar deschiderea unei biblioteci este un prim pas. Inimoasa bibliotecară Daniela Gherlea a avut bucuria de a prelua cărţi de la cei care au trecut pragul Biblionetului după inaugurare, semn că mesajul de pe afişul manifestării a avut succes: „Vii de la oraş? Fii om bun! Adu în straiţa ta o carte pentru biblioteca noastră şi primeşti în schimb ceva bun de la noi”. Şi straiţele au fost pline de cărţi, iar cei care le-au adus au primit mere, nuci sau plăcintă caldă.
Brand şi promovare
De la ora 16, Căminul Cultural a găzduit o masă rotundă la care producătorii din zonă şi-au propus să găsească soluţii pentru consolidarea unui brand economic al zonei, dorind şi înființarea și folosirea sintagmei „Produs în Pădurea Craiului”. Le-au fost alături la discuţii primarul comunei Roşia, Florin Bonca, şi Directorul Camerei Agricole Bihor, Ştefan Marius Francisc. Acesta din urmă le-a fost de mare folos producătorilor locali punându-i în temă cu partea legislativă şi răspunzându-le la întrebările legate de mijloacele de a crea o legătură directă între aceştia şi cumpărători. Primarul le-a sugerat ideea de a întemeia o Asociaţie a producătorilor care să fie un organism puternic, dându-le exemplu asociaţiile din Franţa care au mare succes.
Ţinând cont de faptul că pentru a înregistra un singur produs la OSIM ca marcă înregistrată costă mult, propunerea a fost ca mai întâi să se adopte pe plan local o politică de promovare a produselor, stabilind criterii de calitate, în aşa fel încât să se poată garanta pentru ele, să fie cunoscute, iar ca un următor pas să fie apoi înregistrarea mărcii. Producătorilor le-a fost prezentat şi un film legat de proiectul ASAT – Asociaţia Pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti, care a fost experimentat în aces an şi în Timişoara, Bucureşti sau Cluj unde se pare că începe să aibă succes. Proiectul se bazează pe parteneriate locale, pe sezoane, între consumatori din urban și mici agricultori din ruralul de proximitate, prin care se asigură că ceea ce se produce este mai apoi vândut.
Organizatorii au urmat la masa rotundă. Festivalul „Straiţa plină” a fost organizat de Primăria Roşia, Asociaţia Roşia Bihoreană, Grupul de iniţiativă locală Roşia, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, Asociaţia Orizont Verde, Asociaţia „Ulpianum” Oradea, Fondul pentru Dezvoltarea Euroregiunii Carpatice şi Asociaţia ARIN. Aceştia doresc să continuie în fiecare an acest festival şi vor colabora pe mai departe şi la alte proiecte zonale.
Cânt şi joc
Seara a avut loc un spectacol menit să promoveze tradiţiile locale. Roşienii spun că festivalul îşi propune să le amintească tuturor că „Dumnezeu i-a binecuvântat cu o comună bogată, cu oameni harnici care sunt capabili nu doar să-şi umple casa de belşug dar să le şi ofere celor care, trăind la oraş, nu au parte de acelaşi noroc”. Trebuie să fie conştienţi că în gospodăriile lor fac bucate şi lucruri de mână de care pot fi mândri şi care au mare căutare printre cei ce vin de la oraş sau de peste hotare.
Ansamblul Codrenii Bihorului a venit în faţa spectatorilor cu o şezătoare, „unul din vechile obiceiuri ale femeilor satului până de curând, când încă se mai cultiva cânepa şi se prelucra lâna”. În şezătoare se lucrau minunate straie, şterguri, dosuri, lipideuri sau saci. Pusă în scenă de Dana Gherlea şi Dana Marcon, şezătoarea i-a cucerit pe cei prezenţi cu vorbe pline de tâlc şi cântece.
Au mai urcat pe scenă micuţa Popa Bianca, impresionând audienţa cu vocea ei cristalină, apoi grupul de copii pregătit de învăţătorul Ghiţă David cu momentul intitulat „Bun venit la târg”, surorile Tomele, Rodica Barnoş, Ionel Cabău, şi invitaţii din comuna Budureasa, „Zestrea Buduresei”.
La umplut straiţa
Duminică dimineaţa, în ciuda ploii, mesele de la târg au fost pline cu produse tradiţionale bio. Etichetate cu numele producătorului, cei interesaţi şi-au putut cumpăra de exemplu gogoşari muraţi de la Leana Doi Popi, leacuri de la Nelu Cabău, zacusca de la Simona Fichi, gemuri de la Alexandra, slănină afumată de la Valentinu Tili sau suc de mere 100% natural ori afinată de Roşia. Poale, straiţe, ciorapi de lână, mărgele, ştergare s-au alăturat borcanelor şi sticlelor pline cu bunătăţi. Frigul l-au învins cu vin fiert, sarmale şi balmoş, „ca la mama acasă”. Cu straiţele pline, cumpărătorii s-au mutat apoi în centrul cultural, unde seara s-a încheiat cu un alt program artistic la care au participat elevi de la Colegiul naţional „Ion Ciordaş” Beiuş, Şcoala Gimnazială „Nicolae Popoviciu” din Beiuş şi ansamblul „Moşuţ” al Colegiului Naţional Vadu Crişului, program la care a asistat şi preşedintele Consiliului JudeţeanBihor, Cornel Popa, după ce a vizitat Biblionetul comunei. Două zile reuşite, bogate, care au dat încredere organizatorilor ca anul viitor straiţele vor fi şi mai pline de bunătăţi, cultură şi voie bună.
Citiți principiile noastre de moderare aici!